Datoria guvernamentală a României a continuat să crească de la un trimestru la altul, potrivit datelor Eurostat privind datoria publică brută, exprimate în milioane de euro. Evoluția arată o presiune constantă asupra finanțelor publice, într-un context regional marcat de deficite persistente.
Evoluția
La finalul trimestrului IV din 2023, datoria României se situa la 784,2 miliarde euro. Creșterea s-a accelerat pe parcursul anului 2024: 845,5 miliarde euro în T1, 860,4 miliarde euro în T2 și 916,4 miliarde euro în T3. Anul 2024 s-a încheiat cu o datorie de 964,8 miliarde euro, cu aproape 180 de miliarde euro mai mult decât cu un an înainte.
Tendința s-a menținut și în 2025. În primul trimestru, datoria publică a urcat la 998,2 miliarde euro, iar în trimestrul al doilea a depășit pragul simbolic de 1.000 de miliarde euro, ajungând la 1.039,9 miliarde euro. În mai puțin de doi ani, România a adăugat peste 255 de miliarde euro la stocul datoriei guvernamentale.
Datele indică o creștere trimestrială aproape neîntreruptă, fără episoade de reducere a datoriei, spre deosebire de alte state europene care au alternat perioade de ajustare. Ritmul ascendent sugerează că finanțarea deficitelor bugetare rămâne principalul motor al acumulării datoriei.
În contextul european, România se aliniază unui trend general de creștere a datoriei publice, însă dinamica rapidă ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea pe termen mediu, mai ales în condițiile unor costuri mai ridicate de finanțare și ale constrângerilor fiscale europene.
Relația deficit–datorie în UE
Conturile financiare ale sectorului administrației publice generale acoperă tranzacțiile privind activele și pasivele financiare, precum și stocul de active și pasive financiare.
Creditarea netă (+) / împrumutul net (–) (cunoscut și ca excedent/deficit), împreună cu datoria brută a administrației publice generale, se numără printre cei mai importanți indicatori din statisticile finanțelor guvernamentale.
În general, evoluția datoriei publice poate fi corelată cu soldul bugetar: în cazul în care se înregistrează un deficit, este de așteptat o creștere a datoriei, iar în cazul unui excedent, o parte din acesta ar putea fi utilizată pentru rambursarea datoriei. Totuși, acest lucru nu este întotdeauna valabil. Deficitele pot fi finanțate și prin vânzarea de active financiare sau, alternativ, se poate contracta datorie pentru a finanța achiziția de active financiare. Prin urmare, evoluția trimestrială a datoriei este legată și de achiziția netă de active financiare.
Explicații
Asumarea unor pasive care nu sunt incluse în definiția datoriei brute a administrației publice generale (în principal „alte conturi de plătit”), precum și diferențele de evaluare și discrepanțele, joacă de asemenea un rol în explicarea modificării datoriei.
În trimestrul al treilea din 2025, finanțarea deficitului (2,9% din PIB trimestrial) a explicat cea mai mare parte a modificării datoriei brute (4,5% din PIB trimestrial) în zona euro. În același timp, finanțarea achizițiilor nete de active financiare (0,5% din PIB) și rambursarea pasivelor care nu sunt incluse în datoria brută a administrației publice generale (1,0% din PIB) au influențat, de asemenea, nivelul datoriei. Alte diferențe între variația datoriei și deficit includ, în special, anumite reevaluări ale datoriei, ajustări între tranzacții și modificarea stocului la valoarea nominală, precum și discrepanțe (0,1% din PIB trimestrial).
.png)
