Datele și informațiile statistice apărute în luna martie 2026 și cele aferente portofoliilor și tranzacțiilor din decembrie 2025 din platforma DesprePensiiPrivate.ro arată un impact puternic al conflictului din Orientul Mijlociu, care a generat cea mai mare scădere lunară din întreaga istorie a sistemului de pensii private din România.
„A fost rezultatul contextului geopolitic internațional (declanșarea războiului din Iran), care a dus la scăderea bursei și în special la creșterea dobânzilor la titlurile de stat (și implicit la scăderea valorii acestora)”, spune George Moț, fondator DesprePensiiPrivate.ro, care adaugă faptul că scăderile au afectat ambele categorii de pensii, dar există și diferențe notabile.
Evoluții P2 și P3
Pilonul 2 a înregistrat o scădere semnificativă a contribuțiilor lunare în martie, de -13% față de februarie, până la nivelul de 1,81 mld. lei, cel mai scăzut nivel din ultimele 12 luni. În același timp, s-a înregistrat cel mai scăzut număr al participanților pentru care s-au virat contribuții din ultimele 12 luni: 4,32 de milioane de participanți.
La polul opus, în Pilonul 3 vedem în luna martie cele mai mari contribuții lunare din istoria pensiilor facultative: 93 mil. lei. Același record se înregistrează și în cazul numărului participanților care au plătit contribuții în luna martie: 543.000 de participanți.
„Avem evoluții divergente între Pilonul 2 și Pilonul 3 în luna martie, dar trebuie ținut cont de faptul că în cazul Pilonului 2 contribuțiile lunii martie sunt cele aferente lunii salariale ianuarie, deci există un decalaj între data virării și data intrării sumelor în conturile de pensii private de două luni. Acest decalaj nu există la Pilonul 3 atunci când vine vorba despre investițiile realizate”, explică George Moț.
Pilonul 2 este un indicator întârziat al pieței muncii. Scăderea reală de consum și eventualele restructurări provocate de războiul din martie se vor vedea în cifrele Pilonului 2 abia în luna mai, dacă ne referim la contributivitate, și nu la portofoliul deja existent.
Cu alte cuvinte, scăderea de -13% a contribuțiilor la Pilonul 2 observată în martie nu reflectă panica din martie, ci realitatea economică a lunii ianuarie, dat fiind faptul că banii pentru Pilonul 2 parcurg un traseu lung – de la angajator, la ANAF, la Casa Națională de Pensii (CNPP) și ulterior în fondurile de pensii.
Suma de 1,81 mld. lei reprezintă contribuțiile reținute din salariile lunii ianuarie. Aceasta înseamnă că în ianuarie 2026 au existat fie mai puțini angajați, fie bonusuri de final de an mai mici comparativ cu decembrie, fie întârzieri la plata taxelor de către companii.
Spre comparație, contribuțiile la Pilonul 3 sunt facultative și ajung la administrator aproape imediat, în aceeași lună în care sunt virate, iar în perioade de război oamenii tind să economisească mai mult și mai sigur din instinct de conservare.
Investitorii educați financiar, îmboldiți probabil și de echipele de vânzări ale administratorilor de pensii, au înțeles că prăbușirea bursei din martie 2026 a fost un moment excelent pentru a cumpăra unități de fond mai ieftine – când valoarea activelor scade, cu aceeași sumă de bani cumperi mai multe unități de fond.
Pe de altă parte, decalajul dispare când vorbim despre portofoliul deja existent. Indiferent că banii au intrat în cont acum 5 ani sau acum 5 zile, odată ce sunt în fond, ei sunt investiți în active (acțiuni, titluri de stat), astfel că valoarea activelor scade instantaneu și simultan în situații volatile în ambele categorii de pensii.
Rezumând, în timp ce portofoliul total (P2 și P3 – peste 7 mld. lei) a scăzut în timp real, capacitatea fondurilor de a compensa declinul prin achiziții noi a fost inversată – la P3 administrezi o pierdere mare în termeni nominali, dar ai bani mulți raportat la portofoliu să cumperi ieftin acum, în timp ce la P2 administrezi o pierdere uriașă în termeni nominali, dar primești bani puțini (din cauza situației din ianuarie) să cumperi ieftin acum.
Portofolii și tranzacții
Datele aferente lunii decembrie 2025 în ceea privește tranzacțiile realizate de fondurile de pensii private indică mai multe exituri.
FPAP Aripi (Generali) lichidează deținerile la Capgemini, în timp ce FPAP Vital și FPF Esențial (Carpathia Pensii) renunță la investițiile în Covestro.
Tot pe piața externă, FPAP BCR și FPF BCR Plus vând mai mult de jumătate din deținerile la Heidelberg Materials, ceea ce poate indica un potențial exit în lunile următoare, mai ales că FPF BCR Plus a vândut și în luna noiembrie.
În ceea ce privește piața locală, FPAP Vital și FPF Esențial (Carpathia Pensii) fac exit-ul din Fondul Proprietatea (FP). Singurele fonduri de pensii care mai dețin acțiuni la FP sunt cele administrate de Banca Transilvania, care au o deținere totală de 1,27% din FP.
Totodată, unul dintre fondurile de pensii administrate de Banca Transilvania (FPF Pensia Mea) face exitul din Transilvania Investments Alliance (TRANSI).
O altă vânzare pe piața locală care merită menționată: FPAP NN vinde peste 300.000 de acțiuni Alro (ALR), reprezentând circa 62% din rulajul lunar cu acest emitent.
În ceea ce privește instrumentele cu venit fix, avem patru fonduri de pensii care au achiziționat circa un sfert din obligațiunile în lei emise de Raiffeisen Bank cu scadența în 2031 și cupon de 7,575%.
Dacă ne uităm la titlurile de stat vedem că luna decembrie aduce vânzări și lichidări ale deținerilor de titluri de stat cu scadențe apropiate (2026-2027) și achiziții semnificative ale titlurilor de stat cu scadențe îndepărtate (peste 8 ani).
Tocmai aceste titluri cu scadențe mari au fost ulterior afectate cel mai mult de creșterea ratelor de dobândă din martie și au cauzat scăderile istorice menționate anterior.
Ce ne așteaptă?
Cu toate că în luna aprilie fondurile de pensii începuseră revenirea și câștigaseră înapoi o parte din pierderile lunii martie, retragerea sprijinului politic de către PSD pentru premierul Ilie Bolojan, a început să se reflecte deja de luni, 20 aprilie, prin scăderea bursei. Totuși, nu de aici ar putea veni cel mai mare pericol pentru fondurile de pensii private, ci dinspre evoluțiile ratelor de dobândă.
„După ce atinseseră noi minime de la declanșarea războiului din Iran, ratele de dobândă au început (iar) să crească ușor. Rezultatul deciziei PSD se va vedea și marți, 21 martie, iar evenimentele ce vor avea loc în următoarele luni vor afecta semnificativ și pensiile a peste 9 milioane de români”, completează George Moț.
Potrivit unui raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), fondurile Pilon 2 au înregistrat în februarie 2026 un salt de 38% față de februarie anul trecut, la active totale de 218,2 mld. lei și o rată anualizată a rentabilității între 9% și 10,4%.
În același timp, valoarea activelor fondurilor Pilonului 3 a ajuns la 8,07 mld. lei în februarie 2026, cu o creștere anuală de 39%. Rata de rentabilitate a variat între 7,7% și 11,2%.
Astfel, activele fondurilor de pensii Pilon 2 și Pilon 3 au depășit 226 mld. lei, echivalentul a 11,1% din PIB.
Structura investițiilor fondurilor de pensii administrate privat este dominată de titlurile de stat, care reprezintă 64,5% din totalul activelor, respectiv 140,8 mld. lei. Acțiunile dețin o pondere de 27,3%, adică 59,5 mld. lei, iar obligațiunile corporative reprezintă 3,7% din active. Investițiile s-au realizat într-un procent de 95% în active românești, majoritatea fiind denominate în lei.
Performanța fondurilor de pensii este direct și semnificativ condiționată de ponderea mare a titlurilor de stat în portofolii, a căror cotație variază invers proporțional cu dinamica ratelor de dobândă. Riscurile pot fi reduse printr-o diversificare a investițiilor pe mai multe clase de active și prin extinderea expunerii valutare pe piețe globale pentru a evita dependența exclusivă de o singură economie națională.
.png)
.png)
