Românii ar putea avea un nou sistem de pensii, pe model american. Avantaje și riscuri

Proiectul legislativ este susținut transpartinic, fiind semnat de parlamentari de la toate grupurile parlamentare – 41 de senatori și 68 de deputați, potrivit informațiilor de pe site-ul Senatului. Anunțul a fost făcut de Gabriela Horga pe pagina sa de Facebook.

„Fiecare român trebuie să aibă șansa reală de a-și construi un viitor financiar sigur. România nu mai poate evita o realitate evidentă: tot mai puțini angajați susțin tot mai mulți pensionari. Iar, în aceste condiții, sistemul public nu va putea asigura, singur, un nivel de trai decent pentru generațiile viitoare”, a scris Gabriela Horga.

Propuneri

CIIP-urile sunt instrumente de economisire voluntară pe termen lung, deschise la societăți de servicii de investiții financiare (SSIF)/brokeri, menite să asigure un venit suplimentar la pensie. Proiectul propune două tipuri de conturi:

• CIIP-S (Scutire): Contribuțiile se fac din venitul net (fără deductibilitate), dar retragerile și câștigurile sunt scutite de impozit (modelul TEE).
• CIIP-D (Deductibilitate): Contribuțiile de fac din venitul brut, însă valoarea activelor se impozitează la momentul retragerii.

Sunt permise investiții în acțiuni, obligațiuni sau fonduri listate pe piețe reglementate din state membre OCDE. Sunt interzise instrumentele derivate folosite în scop speculativ.

Pe perioada deținerii, veniturile (dividende, câștig de capital) sunt scutite de impozit și contribuții sociale. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va monitoriza aceste conturi.

„Ce aduce nou acest proiect? Un mecanism simplu și eficient prin care fiecare român poate economisi pentru pensie investind pe piața de capital – după propriile alegeri.

Este un model care funcționează deja în economii dezvoltate, precum SUA sau Marea Britanie, unde astfel de conturi au crescut masiv economisirea și au contribuit la dezvoltarea piețelor financiare.

România are deja Pilonul II, III și pensiile ocupaționale. Acest proiect vine să le completeze cu un instrument nou, flexibil, în care tu decizi cum sunt investiți banii tăi.

Dincolo de pensii, este și o soluție pentru o problemă mai largă: România economisește, dar investește prea puțin. Avem nevoie de capital autohton mai puternic, iar economiile românilor pot deveni un motor real de creștere economică”, a mai scris Gabriela Horga.

Expunerea de motive justifică inițiativa prin:

• Criza demografică: Scăderea raportului dintre contribuabili și pensionari (estimat la 1:1) și deteriorarea ratei de înlocuire a pensiilor publice.
• Limitările sistemului actual: Plafonul redus de deductibilitate pentru Pilonul III (400 euro/an, neactualizat din 2007).
• Modele internaționale: Proiectul este inspirat din soluții de succes precum IRA (SUA), ISA (Regatul Unit) sau ISK (Suedia).

Evaluarea acestui sistem depinde de profilul fiecărui investitor. La nivel general, este considerat un pas înainte pentru piața financiară din România, cât și în privința veniturilor de pensie ale românilor, însă poate comporta și riscuri.

Puncte forte

• Cel mai mare avantaj este scutirea de impozit pe profitul din investiții (care în prezent este de 1% sau 3% pentru dețineri de titluri de stat/acțiuni mai mult de un an sau mai puțin de un an, dar care va crește de anul viitor la 3% și la 6%).
• Spre deosebire de Pilonul II sau Pilonul III, unde administratorul decide în ce investește, în acest caz contributorul decide cât, ce și când cumpără/vinde. Cu alte cuvinte, universul de investiții nu este unul limitat, ca în cazul pensiilor private. În același timp, strategia poate fi schimbată oricând.
• Opțiunea de deductibilitate funcționează similar cu modelele din Statele Unite (Roth IRA vs. Tradițional 401k) și permite celor care au venituri mari să plătească mai puține taxe astăzi prin scăderea sumelor investite din baza de impozitare. Deși și Pilonul III este voluntar, acest sistem nou elimină barierele Pilonului III unde pragul de deductibilitate a rămas blocat la numai 400 de euro pe an încă din 2007 și încurajează astfel economisirea direct prin piața de capital. Investitorii ar avea libertatea de a alege între reducerea impozitului în prezent sau scutirea totală a câștigurilor la momentul pensionării fără a fi limitați de plafoanele rigide ale sistemului actual.
• Banii sunt în contul tău, nu într-un fond comun administrat de stat, ceea ce oferă o proprietate clară și o siguranță psihologică mai mare împotriva eventualelor naționalizări sau modificări legislative ale sistemului public.
• Dacă ai deja un obicei de a economisi și a investi economiile, acest sistem este excelent deoarece îți protejează profitul de taxe printr-un regim fiscal mult mai prietenos. Este, practic, un cadou fiscal de la stat. Pe termen lung, faptul că reinvestești suma brută, nu cea netă, duce la o diferență semnificativă în valoarea finală a portofoliului.
• CIIP va contribui la creșterea ratei de economisire a gospodăriilor, dezvoltarea pieței de capital, finanțarea economiei reale prin investiții în acțiuni și obligațiuni listate și reducerea dependenței de finanțarea bancară.
• Fondurile investite vor susține și procesul de reclasificare a României de către furnizorul de indici MSCI în categoria piețelor emergente.

Potențiale riscuri

• Pentru cei care însă nu sunt familiarizați cu lumea investițiilor, sistemul propus poate fi riscant prin prisma alegerilor investiționale. Libertatea este o sabie cu două tăișuri – dacă alegi investiții foarte riscante și piața scade înainte de pensie, statul nu îți garantează recuperarea pierderilor.
• Pentru a funcționa, acest sistem necesită ca românii să înțeleagă cum funcționează bursa. Fără educație, mulți ar putea evita instrumentul sau ar putea face alegeri greșite. De exemplu, achiziții bazate pe „ponturi” pot transforma contul de pensie într-unul de pariuri.
• Deși legea oferă avantaje fiscale, utilizatorul va trebui să plătească comisioanele brokerului prin care deschide acest cont, care sunt neplafonate comparativ cu cele plătite de administratorii de pensii private.
• Un risc poate apărea și din instabilitatea legislației din România. Dacă alegi varianta în care plătești impozit la retragere (peste 20-30 de ani), te bazezi pe promisiunea că impozitul de atunci va fi rezonabil. Nu este însă exclusă ipoteza ca statul să mărească semnificativ taxele pe retrageri în viitor, de exemplu pentru a acoperi deficitele bugetare.
• Ca și în cazul Pilon II și Pilon III, banii pot fi retrași înainte de ieșirea la pensie în „situații speciale”. Dacă definiția acestor situații este prea restrictivă, banii pot rămâne blocați zeci de ani în cont. Dacă este prea permisivă, sistemul își pierde scopul de pensie, oamenii retrag banii pentru vacanțe sau mașini și rămân tot descoperiți la bătrânețe.
• Sancțiunile propuse pentru societățile de servicii de investiții financiare (SSIF-uri) care încalcă legea sunt surprinzător de mici – amenzi contravenționale între 1.000 lei și 10.000 lei. Pentru o instituție financiară care administrează portofolii de milioane de euro, o amendă de maximum 2.000 de euro nu reprezintă un factor de descurajare real în cazul nerespectării obligațiilor de informare sau de separare a activelor. În România, ar putea fi văzută de un broker mare ca o simplă „taxă pentru a ignora regulile”.
• Documentul prezintă un scenariu optimist care poate induce în eroare investitorii neexperimentați. Se oferă exemplul unui randament mediu de 8% pe an timp de 35 de ani. Deși este posibil pe piața de capital, un randament de 8% constant timp de peste trei decenii este o estimare ambițioasă și nu ține cont de perioadele de recesiune sau de inflația care poate eroda valoarea reală a celor 2,2 mil. lei menționați ca sumă acumulată la final.