Sondaj: Jumătate dintre români au învățat în copilărie că despre finanțe se vorbește „doar la nevoie”

Sondajul se bazează pe interviuri realizate în luna mai 2026 pe un eșantion de 1.003 respondenți din mediul urban (52% femei și 48% bărbați). În privința situației financiare, aceștia au venituri de 5.000-10.000 de lei (48%), peste 10.000 de lei (23%) și sub 5.000 de lei (22%). De asemenea, au peste 18 ani și sunt angajați full time (63%), antreprenori, angajați part time, studenți, șomeri și pensionari.

Datele sondajului indică faptul că românii evită sau abordează cu dificultate discuțiile despre bani. Pentru o parte importantă a populației, banii sunt asociați cu rușine, discreție, comparație socială și teamă de judecată.

Această cultură a tăcerii poate întârzia conversațiile despre datorii, poate limita accesul la sprijin, reduce apetitul pentru educație financiară și poate împiedica dezvoltarea unor comportamente sănătoase de economisire și investiții.

Un procent de 44% dintre respondenți spun că, în copilărie, în familia lor se vorbea despre bani doar uneori, atunci când era cu adevărat necesar. Doar 27% au afirmat că situația banilor era discutată deschis, în timp ce 12% spun că subiectul era considerat sensibil sau tabu. În rândul tinerilor de 18-24 de ani, această abordare este și mai vizibilă, ponderea fiind de 60%.

„În România, banii sunt încă tratați, în multe contexte, ca fiind un subiect care trebuie gestionat în tăcere. Dacă în copilărie auzim despre bani doar când apare o problemă, ajungem să asociem conversațiile financiare cu stresul, rușinea sau eșecul, nu cu planificarea, responsabilitatea și independența. Această moștenire culturală poate contribui la decizii financiare greșite, la evitarea economisirii sau investițiilor și, în timp, la vulnerabilitate financiară”, spune Irina Cristescu, General Manager XTB România.

Această lipsă de normalizare a conversațiilor despre bani este vizibilă și în modul în care, la maturitate, românii se raportează la propriile vulnerabilități financiare. Datoriile sunt cel mai greu subiect financiar de discutat, menționate de 36% dintre respondenți, urmate de nivelul venitului (30%) și de împrumuturile de la familie sau prieteni (26%). Tinerii de 18-24 de ani se remarcă și la acest capitol, cu un disconfort mai pronunțat când vine vorba de datorii (42%).

Cum se manifestă stigma

Aproximativ 37% dintre persoane spun că percepția asupra celor care vorbesc despre dificultăți financiare depinde de situație sau de audiență.

Pe de o parte, 21% îi consideră pe cei care discută despre problemele cu banii ca fiind realiști, iar alți 21% spun că astfel de conversații sunt firești.

Pe de altă parte, 12% dintre românii participanți la sondaj cred că dificultățile financiare ar trebui să rămână private, iar 10% le asociază cu decizii financiare neinspirate sau neinformate. Bărbații cred, mai mult decât femeile, că neajunsurile cu banii trebuie să rămână private.

Această ambivalență arată că stigma nu se manifestă neapărat prin respingere directă, ci printr-o acceptare condiționată. Cu alte cuvinte, oamenii pot vorbi despre bani, însă doar în anumite contexte, cu anumite persoane și fără să depășească limitele sociale percepute ca fiind „acceptabile”.

Câți români caută sfaturi

Datele arată și un reflex de gestionare individuală a problemelor cu banii. Doar 9% dintre respondenții la sondajul XTB România ar căuta sfaturi financiare de la specialiști.

Într-o proporție de 16%, românii ar păstra problema pentru ei înșiși și ar încerca să o rezolve singuri, în timp ce 14% ar vorbi despre situație cu o persoană de încredere. 

Care sunt sursele rușinii

Cea mai frecventă sursă de rușine sau jenă este incapacitatea de a acoperi o cheltuială neprevăzută, menționată de 34% dintre respondenți.

Urmează întârzierea plăților (menționată de 24% dintre români), nevoia de a admite o planificare financiară neinspirată (18%) și comparația cu alte persoane (17%).

Stigma succesului financiar

Stigma banilor nu apare doar în contextul dificultăților financiare, ci și al succesului financiar. Deși 35% dintre respondenți nu ar fi deranjați dacă alte persoane ar afla că au un venit peste medie, 32% se tem de invidie sau comentarii negative, iar 26% resimt presiunea de a împrumuta bani sau de a-i susține financiar pe ceilalți. 

Alte preocupări includ posibilitatea de a fi tratați diferit la locul de muncă sau în cercul apropiat și teama de a fi judecați pentru modul în care au obținut venitul.

Economisirea și investițiile

Având în vedere că 24% dintre români preferă să păstreze banii doar în numerar sau depozite, pentru a evita „deciziile greșite”, iar 22% declară că economisesc sau investesc, dar evită să vorbească despre acest lucru, relația cu economisirea și investițiile este și ea marcată de prudență și discreție.

În același timp, 19% spun că nu economisesc și nu investesc deloc, iar procentul este identic masa celor care afirmă că economisesc sau investesc și se simt confortabil să vorbească despre acest subiect (19%).

O barieră psihologică importantă este vizibilă și în rândul celor care și-ar dori să facă mai mult. Un procent de 11% ar vrea să economisească sau să investească, dar se tem să nu facă greșeli și să fie judecați.

Această teamă poate limita accesul la comportamente financiare mai active și poate menține preferința pentru soluții percepute ca sigure, dar care nu sunt întotdeauna suficiente pentru protejarea puterii de cumpărare pe termen lung.