Pentru finalul anului următor, BNR estimează o inflație de 2,9%, neschimbată comparativ cu prognoza anterioară, urmând să coboare la 2,7% în martie 2028. Comparativ cu raportul din februarie, datele au fost revizuite în sens ascendent de BNR până la jumătatea anului 2027, cel mai pronunțat în T2/2026-T2/2027. Prognoza pentru final de 2027 fusese rectificată în creștere și la ședința din februarie, de la 3,7% la 3,9%.
Inflația „Ormuz” și traiectoria prețurilor
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a supranumit cauza principală a acestor majorări „inflația Ormuz”, reprezentând șocul prețurilor de pe piețele de petrol și gaze generat de blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran și de criza din Orientul Mijlociu.
Doar scumpirea combustibililor contribuie în acest an cu 1,2% la prognoza de 5,5%, antrenând și creșteri la energie, gaze, îngrășăminte și materii prime agricole. Inflația anuală a urcat la 10,7% în aprilie, de la 9,9% în luna precedentă.
Dincolo de corecțiile statistice, guvernatorul a explicat că actualele creșteri lunare ale indicelui prețurilor de consum sunt de 0,3-0,6 puncte procentuale, echivalentul unei rate anualizate de 5%-6%.
Impactul șocului petrolier este vizibil și la nivel internațional. Comisia Europeană și Marea Britanie urmează să își revizuiască inflația la aproximativ 3%, în timp ce SUA a raportat 3,8%.
Contracția economică și riscul de stagflație
În paralel cu majorarea prețurilor, BNR avertizează asupra pericolului de stagflație, caracterizat de o inflație ridicată suprapusă pe scăderea sau stagnarea creșterii economice. România bifează al treilea trimestru consecutiv de contracție economică, depășind cu mult estimările pieței.
În primul trimestru din 2026, economia a scăzut cu 1,7% față de aceeași perioadă din 2025, situându-se semnificativ sub consensul Bloomberg (-0,2%) și sub prognoza Erste (-0,7%).
Față de trimestrul anterior, economia a scăzut cu 0,2%, în linie cu prognoza Erste de -0,1%). Contracția din trimestrul al patrulea din 2025 a devenit mai pronunțată, fiind revizuită de la -1,8% la -2,0%.
Pe baza celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, grupul Erste (banca-mamă a BCR) consideră recesiunea drept scenariu de bază pentru 2026, revizuindu-și prognoza anuală a PIB-ului de la o creștere de +0,3% la o contracție de -0,3%.
Economiștii UniCredit Bank România, în schimb, estimează pentru 2026 o creștere economică de 1%, cu un deficit bugetar de 6,2% din PIB și o inflație medie anuală de 9,1%, urmând ca în 2027 economia să revină la un ritm de 2,3%, cu inflația coborând la 4,2% și dobânda de politică monetară reducându-se la 6%.
Vineri, BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,5% pe an, stabilit încă din august 2024, fiind a 14-a ședință consecutivă de menținere a acesteia. Decizia de menținere a fost luată pe fondul obstacolele majore din calea procesului de dezinflație.
Cursul valutar și intervențiile BNR
Deși moneda națională s-a depreciat cu peste 3% la începutul lunii mai pe fondul crizei politice, intervențiile BNR pe piața valutară au fost „mult mai mici” comparativ cu perioada aprilie-mai 2025.
Cursul și-a găsit un nivel de echilibru, situație permisă de o creștere record a rezervelor internaționale, care s-au dublat în ultimii cinci ani, adăugând 40 mld. euro. Această acumulare a fost posibilă deoarece BNR a cumpărat valută (fonduri europene și împrumuturi externe) direct de la Ministerul de Finanțe.
Un calcul ipotetic al băncii centrale arată că, dacă statul ar fi vândut acești bani direct pe o piață subțire, leul s-ar fi apreciat puternic, iar cursul ar fi ajuns la un nivel de 4,4 lei/euro.
Ca termen de comparație, în Ungaria, intrările masive de capital survenite după schimbarea guvernului au dus la aprecierea forintului cu 10%, stârnind nemulțumirea exportatorilor.
În România, în schimb, companiile exportatoare sunt printre puținele care beneficiază de devalorizarea leului în fața euro. În același timp, companiile sunt semnificativ mai îndatorate în euro (87%) decât populația (32%), spun analiștii.
Corecția fiscală, măsurile și investițiile
În ciuda contracției, ieșirile de capital din România au fost minime, iar agențiile de rating au menținut calificativul țării, dovadă că ajustarea fiscală a mers în direcția bună. Mugur Isărescu a afirmat că menținerea corecției fiscale este esențială, deși a caracterizat-o ca fiind „probabil cam aspră”.
Banca centrală a subliniat că statul nu poate susține simultan o corecție fiscală și o creștere economică bazată pe consum și majorarea veniturilor, fiind vorba de măsuri conflictuale. Din acest motiv, reducerile de taxe, tăierea TVA sau indexarea pensiilor nu trebuie efectuate „sub nicio formă” în acest moment.
Deși s-a menționat că nu este necesar un program cu FMI, România trebuie să continue programul economic aprobat cu Comisia Europeană, integrând însă un pachet social pentru a asigura stabilitatea.
Singurele contraponderi macroeconomice favorabile sunt reducerea deficitului comercial și a celui de cont curent – determinate de anul agricol bun din 2025 și de temperarea consumului intern – alături de o traiectorie crescătoare a investițiilor în trimestrele trei și patru din 2025.
Aceste investiții externe, în special sub formă de granturi, care nu creează deficite sau datorie externă, reprezintă singura soluție pentru o creștere economică sustenabilă și neinflaționistă, însă atragerea lor depinde exclusiv de finanțarea fluentă și de revenirea la stabilitate guvernamentală.
.png)
.png)
.png)
