Deși cifra arată îngrijorător, până la finalul verii vom avea două scăderi semnificative care vor duce inflația medie anuală în jurul valorii de 5%, dacă nu chiar mai jos.
Privit pe orizontul ianuarie 2024 - aprilie 2026, graficul inflației anuale arată ca un platou urmat de un cap de pod. Între martie 2024 și iunie 2025, rata anuală oscilează în jurul valorii de 5%, cu o tendință ușor descendentă - efectul stingerii treptate a șocurilor din 2022-2023, dar și al plafonărilor administrative pe energie. Trebuie menționat că în ciuda unei oarecare stabilități, inflația medie anuală din acea perioadă era în continuare peste valoarea de referință pe care o țintește BNR (2,5% +/- 1%).
În iulie-august 2025 totul se rupe: inflația anuală sare de la 5,6% la aproape 10%, iar de atunci nu a mai coborât sub 9,3%. Schema de plafonare a prețurilor la energia electrică pentru consumatorii casnici (OUG 6/2025) a încetat. În plus, pachetul fiscal de vară a inclus o majorare de TVA aplicată din august 2025. Aproape jumătate din rata inflației medii anuale pe care o resimțim astăzi este rezultatul acestor două schimbări.
Anatomia celor 10,7 puncte procentuale
Defalcată pe categorii mari, contribuția la inflația medie anuală arată astfel: mărfuri nealimentare 5,6 puncte procentuale, servicii 2,7 pp, mărfuri alimentare 2,4 pp. Însumate, toate cele trei mari categorii pe care le colectează INS ajung la 10,7% (inflația medie anuală din luna aprilie 2026).
Mergând un nivel mai jos, descoperim că aproape o treime din inflație vine din doar două surse - energia (electrică, gaze, încălzire centrală) cu 2,2 pp și combustibilii cu 1,3 pp. Adunate, cele două categorii care țin de costul casei și al mobilității contribuie cu 3,5 puncte procentuale — aproape o treime din inflația totală.
În aprilie 2026 carburanții s-au scumpit semnificativ din cauza războiului din Iran: motorina cu 32,7%, benzina cu 22,4%.
Pe lângă scumpirea din zona de energie electrică și combustibili, mai trebuie menționată și chiria care a înregistrat o creștere accelerată. Indicele chiriilor înregistrate de INS crește cu 43,8% an/an. În mare parte, majorarea chiriilor este rezultatul actualizării tarifului lunar al chiriei practicat de către administrația publică, conform HG 193/2026.
Șocul electric: zoom pe iulie 2025
Energia electrică contribuie semnificativ la inflația de 10,7% din aprilie 2026. Înaintea lui iulie 2025, inflația medie lunară a energiei electrice oscila între 1,9% și +1,4%.
În iulie 2025, inflația lunară la energia electrică a fost de 61,6% într-o singură lună. Acel salt s-a transmis automat în rata anuală, care a urcat brusc în lunile imediat următoare și abia în primăvara 2026 a început să se tempereze.
Pragul de 61,6% al inflației medii lunare a fost atins o singură dată, în iulie 2025 când a expirat plafonul la energie electrică pentru consumatorii casnici. Ulterior n-au mai avut loc creșteri semnificative, inflația medie lunară oscilând între valori obișnuite (-2,6% și +0,6%). Nu mai există nicio presiune nouă pe energia electrică. Ce vedem astăzi în rata anuală este, în întregime, ecoul saltului unic din iulie 2025.
Aritmetica dezinflației: ce se va întâmpla în iulie și august 2026
Inflația anuală reprezintă o comparație între prețul din prezent, raportat la prețul din urmă cu 12 luni. Când prețurile fac un salt brusc într-o anumită lună, acel salt rămâne în baza de comparație timp de exact un an - după care iese, iar rata anuală scade mecanic. La bază este un pur efect statistic.
Avem două asemenea ferestre care se vor închide în 2026:
• Iulie 2026: șocul de 61,6% din iulie 2025 (ridicarea plafonării la energia electrică pentru consumatorii casnici) iese din fereastra de 12 luni. Mecanic, contribuția energiei la inflația anuală se prăbușește.
• August 2026: efectul majorării TVA din august 2025 iese din baza de comparație. Mecanic, contribuția prețurilor scumpite prin TVA dispare din rata anuală.
Două ieșiri succesive ale unor șocuri majore vor împinge inflația anuală în jos brutal - foarte probabil semnificativ sub 5% până la sfârșitul anului, în condițiile în care nu intervin noi șocuri.
În momentul de față energia electrică este responsabilă pentru 2,2pp din inflația medie anuală din aprilie 2026, iar 2,7pp vin din partea serviciilor. Cele 2,2pp vor dispărea în iulie 2026, iar cele 2,7pp se vor diminua semnificativ în august 2026 când se va „aniversa” un an de la majorarea TVA.
Cum va răspunde BNR?
Astăzi, dobânda este la 6,5%, iar inflația la 10,7%. Diferența de 4,2 puncte procentuale înseamnă o rată reală puternic negativă: banii ținuți la bancă pierd valoare chiar și cu cele mai bune dobânzi de depozit disponibile pe piață.
În mod normal, manualul de politică monetară cere ca BNR să urce dobânda peste rata inflației. A strânge mai tare politica monetară într-o economie deja încetinită de consolidarea fiscală ar însemna să sufoci posibilitatea de creditare, fără să rezolvi problema reală. În ultima ședință, Consiliul de Administrație al BNR a decis menținerea dobânzii de referință la 6,5% - aceeași valoare din august 2024.
BNR se așteaptă la o scădere substanțială a inflației până la finalul anului datorită „expirării” celor două efecte: energie electrică și TVA. Chiar și așa, creșterea prețurilor în urma războiului din Iran încă nu s-au făcut simțite în totalitate. Cu fiecare zi în care Strâmtoarea Hormuz rămâne blocată, cu atât perspectivele privind creșterea prețurilor, dar și a creșterii economice devin mai pesimiste.
.png)
.png)
.png)
