Povara fiscală pe muncă variază de la 13% în Kosovo la aproape 50% în Germania, iar facturarea electronică obligatorie a devenit regulă în economiile mari din regiune. Acestea sunt principalele concluzii ale celei de-a 14-a ediții a Ghidului Fiscal pentru Europa Centrală și de Est, publicat de Forvis Mazars.
Principalele modificări fiscale din România în 2026
România a înregistrat unele dintre cele mai semnificative schimbări fiscale din regiune în acest an. Iată ce contează cel mai mult pentru companiile care activează sau se extind pe piața românească:
- TVA: cota standard a crescut la 21% din august 2025, iar cotele reduse de 5% și 9% au fost unificate într-o singură cotă de 11%.
- Digitalizare fiscală: facturarea electronică este acum obligatorie atât pentru tranzacțiile B2B, cât și B2C. Obligațiile SAF-T au fost extinse la toți contribuabilii, plasând România printre cele mai solicitante medii de conformare digitală din regiune.
- Stimulente pentru cercetare-dezvoltare: a fost introdusă o nouă facilitate fiscală rambursabilă de 10% pentru cheltuieli de R&D, care se adaugă deducerii suplimentare de 50% deja existente.
- Pillar II / impozit minim global: România a transpus Directiva DAC9 în februarie 2026. Grupurile multinaționale cu venituri consolidate de peste 750 de milioane de euro intră integral sub incidența regulilor Pillar II.
- Praguri și cote: pragul de înregistrare în scop de TVA a fost majorat la 80.000 de euro. Cota de impozit pe profit de 16% și regimul microîntreprinderilor de 1% continuă să facă din România unul dintre cele mai accesibile puncte de intrare în regiune pentru afaceri noi.
TVA-ul crește în mai multe țări în același timp
2026 marchează cea mai amplă creștere simultană a cotelor de TVA din ultimii ani. România a majorat cota standard de la 19% la 21% începând cu august 2025 și a comasat cotele reduse de 5% și 9% într-una singură de 11%.
Estonia a urcat cota de la 22% la 24% din iulie 2025, iar Kazahstan a trecut de la 12% la 16% începând cu ianuarie 2026. Media regională se situează în jurul a 20%, în timp ce Ungaria rămâne cu 27%, cea mai ridicată cotă standard din Uniunea Europeană.
Sfera de aplicare a cotelor reduse se restrânge. Lituania a eliminat cota generală redusă de 9% pentru serviciile de încălzire centralizată, iar Slovacia a renunțat la cota redusă pentru produsele alimentare cu conținut ridicat de zahăr și sare, care sunt acum taxate la cota standard de 23%. Pragurile de înregistrare în scopuri de TVA au fost majorate în România la 80.000 de euro, în Moldova la aproximativ 75.800 euro și Polonia la aproximativ 56.500 euro.
Sarcina fiscală pe muncă, de la 13% la aproape 50%
La nivelul salariului mediu, povara fiscală totală variază de la aproximativ 13% în Kosovo la aproape 50% în Germania, cu o medie regională de circa 37%, ușor peste media OCDE.
Contribuțiile sociale ale angajatorilor merg de la sub 5% din salariul brut în Lituania, Kosovo și România la peste 30% în Estonia, Slovacia și Cehia, față de o medie regională de aproximativ 17%, menționează studiul.
Pe partea de impozit pe venit, Lituania și Slovacia au trecut în 2026 la sisteme mai progresive, cu cote maxime în intervalul 30–35%. România a crescut impozitul pe dividende de la 10% la 16%. Grecia a redus cotele cu aproximativ 2 puncte procentuale. Statele cu impozit în cotă unică, Ungaria, Bulgaria, România, Ucraina, mențin o diferență minimă între sarcina fiscală a veniturilor mici și a celor mari, spre deosebire de cele cu sisteme progresive, precum Austria sau Albania.
Salariile cresc nominal, dar puterea de cumpărare diferă
Salariile minime brute au crescut în aproape toată regiunea. Cea mai mare majorare a fost înregistrată în Muntenegru, unde salariul minim a urcat cu aproximativ o treime, ajungând la 670 de euro. Slovacia, Cehia și Albania au raportat creșteri de două cifre. Germania și Austria conduc clasamentul, cu salarii minime de aproximativ 2.400 de euro lunar, iar media din sectorul privat la nivelul regiunii se situează la aproape 1.700 de euro.
Ajustate în funcție de paritatea puterii de cumpărare, ierarhiile se modifică. Estonia coboară când se iau în calcul prețurile locale, în timp ce România, Muntenegru, Polonia și Croația se situează mai bine în termeni reali decât ar sugera cifrele nominale.
Impozitul pe profit - cote stabile, stimulente în creștere
Cotele de impozitare a profitului au rămas, în linii mari, neschimbate în regiune, în jurul a 20%. Ungaria menține cota de 9%, cea mai redusă din UE, deși impozitele suplimentare sectoriale pot crește sarcina efectivă. Lituania a ajustat ușor cota, de la 16% la 17%, iar Germania pregătește o reducere graduală de la 15% la 10% până la începutul anilor 2030.
Stimulentele fiscale câștigă tot mai mult teren. Cehia și-a consolidat sprijinul pentru cercetare și dezvoltare, iar România a introdus un credit fiscal rambursabil de 10% pentru activitățile de R&D, pe lângă supradeducerea existentă de 50%.
Potrivit lui Lucian Dumitru, Tax Partner la Forvis Mazars România, firmele acordă o atenție crescândă modului în care schemele de stimulente reduc costul real al investițiilor, dincolo de cotele nominale.
Pilonul II - primele termene de raportare
Directiva UE 2022/2523, care impune un nivel minim de impozitare de 15% pentru grupurile multinaționale cu venituri de peste 750 de milioane de euro, a fost implementată în 14 din cele 25 de jurisdicții analizate.
Termenul pentru depunerea primelor declarații privind impozitul suplimentar aferent anului fiscal 2024 este 30 iunie 2026, cu excepția Cehiei, care a obținut o prelungire până în octombrie. România și Slovacia au transpus și Directiva DAC9 privind schimbul de informații.
Liviu Gheorghiu, Tax Partner la Forvis Mazars România, atrage atenția că pregătirea operațională, în materie de date, sisteme de raportare și guvernanță, este acum la fel de importantă ca înțelegerea regulilor. Decalajul dintre jurisdicțiile cu cadre deja funcționale și cele care amână implementarea devine o variabilă comercială relevantă.
Digitalizarea fiscală avansează
Facturarea electronică obligatorie s-a extins în economiile mari din regiune. Croația a introdus-o în timp real pentru toate companiile înregistrate în scopuri de TVA în 2026, Polonia o implementează în etape pe parcursul aceluiași an, iar România a extins raportarea SAF-T la toți contribuabilii. Slovacia și Slovenia urmează să introducă cerințe similare în anii următori.
La prețurile de transfer, Letonia a introdus raportarea obligatorie pentru tranzacțiile transfrontaliere de mare valoare, Moldova și-a aliniat regulile la standardele OCDE, iar Polonia a impus raportarea publică de tip country-by-country pentru grupurile multinaționale de mari dimensiuni.
.png)
.png)
.png)
