Termene Business Hub a invitat șapte analiști financiari, administratori de bani și brokeri să identifice trei riscuri majore care pot frâna creșterea și afecta investițiile, dar și trei oportunități care pot redefini competitivitatea economiei românești și să dea un nou imbold portofoliilor în anul următor.
Riscuri vs. oportunități
Cel mai frecvent risc identificat de aceștia pentru 2026 este instabilitatea politică și impredictibilitatea deciziilor guvernamentale, care riscă să afecteze încrederea investitorilor, accesul la finanțare și capacitatea României de a implementa reformele asumate. Aceasta este asociată constant cu riscuri fiscale, costuri ridicate de finanțare și întârzieri în absorbția fondurilor europene.
În contrast, cea mai unanimă oportunitate este accesarea fondurilor europene, considerate principalul motor de creștere economică în următorii ani. Accelerarea absorbției PNRR și a fondurilor structurale poate susține investițiile în infrastructură, poate reduce presiunea pe bugetul de stat și poate crea premisele unei stabilizări macroeconomice durabile, chiar și într-un context regional și global dificil.
În același timp, economia ar putea fi afectată de scăderea consumului intern, încetinirea ritmului de creștere, volatilitatea piețelor financiare, creșterea datoriei publice, precum și de tensiuni geopolitice, dar ar putea fi impulsionată de dezvoltarea infrastructurii de transport, atragerea investițiilor străine, accelerarea tranziției energetice, listările de noi companii la bursă și extinderea bazei de investitori.
Top recurențe
🔴 Cele mai frecvente riscuri:
1. Instabilitate și impredictibilitate politică
2. Costuri mari de finanțare și dobânzi ridicate
3. Inflație și presiune pe consum
4. Dezechilibre fiscale
🟢 Cele mai frecvente oportunități:
1. Fondurile europene
2. Dezvoltarea infrastructurii
3. Listările noi și creșterea pieței de capital
4. Stabilizare macroeconomică
Ce spun experții
Andreea Nica, vicepreședinte, CFA România
„Una dintre cele mai importante oportunități este scoaterea la lumină a economiei gri și negre, printr-un efort real și coordonat al ANAF și al sistemului de justiție. Un astfel de demers ar putea genera venituri suplimentare consistente la buget, atât din taxe și impozite, cât și din contribuții sociale, reducând presiunea pe creșterea fiscalității pentru cei deja conformi.” – Citește mai multe detalii aici.
Dan Dascăl, CEO, BT Asset Management
„Costurile de finanțare mari pun presiune pe puterea de cumpărare, limitează consumul și ar putea afecta ritmul de creștere economică. Aceste riscuri subliniază nevoia unei politici macroeconomice prudente, a unei consolidări bugetare credibile și asigurarea unui cadru stabil pentru accesul la fonduri interne și externe.” – Citește mai multe detalii aici.
Mihai Căruntu, vicepreședinte, AAFBR
„Fondurile europene reprezintă catalizatorul principal de creștere al economiei în 2026 și de evitare a recesiunii, în condițiile unei ajustări semnificative a consumului sub presiunea reducerii veniturilor disponibile reale ale populației, ca efect al programului guvernamental de ajustare fiscală promovat în vara anului 2025.” – Citește mai multe detalii aici.
Laurențiu Felea, senior broker, Goldring
„Perspectivele pentru piețele financiare și de capital din România în 2026 indică o volatilitate moderată, cu randamente la instrumentele cu venit fix in creștere, din cauza costurilor de finanțare ridicate, dar cu potențial de stabilizare prin absorbția fondurilor UE și implementarea reformelor fiscale de către guvern.” – Citește mai multe detalii aici.
Alexandru Dobre, director general adjunct, TradeVille
„Principalele oportunități pentru economie și implicit pentru bursă ar putea veni din zona de fiscalitate. Dacă măsurile pe care actualul Guvern le-a adoptat se vor dovedi favorabile pentru cursul economiei, atunci am putea asista în continuare la un raliu bursier.” – Citește mai multe detalii aici.
Cosmina Plaveti, Head of Investment Banking, BCR
„Incertitudinea fiscală rămâne un factor destabilizator. Nevoile ridicate de finanțare a deficitului bugetar în 2026 pot duce la introducerea de taxe sau supra-taxe (pe cifra de afaceri, profit sau impozite speciale), iar aceste măsuri reduc profitabilitatea companiilor, în cazul celor listate putând declanșa corecții puternice ale prețurilor acțiunilor.” – Citește mai multe detalii aici.
Răzvan Pașol, director general, Patria Asset Management
„Prima oportunitate pe care o văd este legată de domeniul meu de activitate, piața de capital – continuarea listării companiilor de stat la Bursa de Valori București. Nu propun vânzări integrale, bineînțeles, ci listarea la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni ale unor companii importante precum CEC, Loteria Română, Poșta Română sau Aeroporturi București.” – Citește mai multe detalii aici.
.webp)
