„Costurile de finanțare mari pun presiune pe puterea de cumpărare, limitează consumul și ar putea afecta ritmul de creștere economică. Aceste riscuri subliniază nevoia unei politici macroeconomice prudente, a unei consolidări bugetare credibile și asigurarea unui cadru stabil pentru accesul la fonduri interne și externe”, a declarat Dan Dascăl, CEO BT Asset Management, pentru Termene Business Hub.
Trei riscuri
1. Instabilitate politică – există riscul ca divergențele dintre partidele din coaliția guvernamentală să se acutizeze. În scenariul extrem, acest lucru ar putea duce la destrămarea coaliției, iar guvernul actual să nu mai beneficieze de susținere parlamentară majoritară.
În condițiile unui deficit bugetar ridicat, România are nevoie de stabilitate pentru a putea pune în aplicare planurile de reformă pe termen scurt și mediu și a reveni la o creștere economică peste media europeană.
2. Geopolitic/criza economică financiară externă (regională) – ne aflăm în proximitatea unei zone de conflict, iar finalizarea acestuia presupune unele negocieri care ar putea implica și anumite concesii teritoriale din partea Ucrainei/aliaților occidentali în favoarea Rusiei.
În altă ordine de idei, o criză economică regională ne-ar afecta pentru că relațiile economice primordiale sunt cu partenerii europeni. Deși nivelul de datorie al României raportat la PIB este unul decent, ponderea dobânzilor în PIB este mare, astfel că orice potențială criză ar pune presiune pe costurile de finanțare ale României.
Continuarea reformelor ne oferă o plasă de siguranță, pentru ca atunci când sentimentul piețelor se va schimba, noi să fim într-o formă bună și să putem traversa lin turbulențele.
3. Inflația persistentă și restricții monetare – avem în continuare o inflație ridicată pe termen mediu, iar estimările indică menținerea acesteia și în 2026, după aplicarea majorărilor de TVA, accizelor și liberalizarea prețurilor la energie. În aceste condiții, BNR ar putea menține pentru o perioadă mai lungă un nivel ridicat al dobânzilor și ar întârzia relaxarea fiscală până la temperarea inflației.
Costurile de finanțare mari pun presiune pe puterea de cumpărare, limitează consumul și ar putea afecta ritmul de creștere economică. Aceste riscuri subliniază nevoia unei politici macroeconomice prudente, a unei consolidări bugetare credibile și asigurarea unui cadru stabil pentru accesul la fonduri interne și externe.
Trei oportunități
1. Accesul la fondurile UE – aceste fonduri sunt o sursă ieftină de finanțare a deficitului, evită presiunea pe piața internă și pe costurile de împrumut. Mare parte din aceste fonduri merg către investiții în infrastructură, digitalizarea administrației, învățământ și sănătate, ceea ce duce la creșterea competitivității pe termen lung. Trebuie să fie prioritară pentru România accelerarea absorbției fondurilor europene și respectarea jaloanelor PNRR pentru a nu pierde accesul la fonduri.
2. Energia – investițiile în energie au impact economic pozitiv prin reducerea costurilor de producție și implicit prin creșterea productivității. Ne ajută inclusiv la îmbunătățirea balanței comerciale prin reducerea importurilor energetice. România trebuie să își continue strategia de dezvoltare a capacităților energetice și a infrastructurii de transport energie.
3. Noi listari la Bursa de Valori București – se pregătesc mai multe IPO-uri, inclusiv companii de calibru mare din diverse sectoare de activitate. Impactul imediat este creșterea lichidității la BVB, iar piața de capital din România ar deveni mai atractivă. În același timp, companiile care fac obiectul listării și-ar diversifica sursele de finanțare prin atragere de capital. Statul român, în cazul unor vânzări de participații minoritare, ar reduce din presiunea bugetară.
.webp)
.png)
.webp)