Paul Chipriean, Rehau România: Producem ferestre mult mai calitative decât americanii | Top floor

Scris de
Amelia Turp
Paul Chipriean, Rehau România: Producem ferestre mult mai calitative decât americanii | Top floor
Paul Chipriean, Country Manager la Rehau România, a fost invitatul unui nou episod din podcastul Top Floor, realizat de Termene. Cu o traiectorie profesională care a trecut prin inginerie civilă, execuție și vânzări, Chipriean a vorbit despre locul României în ecosistemul global Rehau, despre decalajul dintre standardele nZEB din acte și realitatea din șantier, despre potențialul de export al ferestrelor românești pe piața americană, estimată la 54 de miliarde de dolari în următorii cinci ani și despre impactul creșterii TVA asupra cererii rezidențiale.

Grupul german Rehau este o afacere deținută de 75 de ani de familia Wagner, cu peste 20.000 de angajați în aproximativ 50 de țări și o cifră de afaceri globală de peste 3 miliarde de euro. 

În România, compania este prezentă din 1995 prin trei divizii, ferestre, instalații și soluții pentru mobilă, și a inaugurat în 2023 un centru logistic la Cisnădie, județul Sibiu, în urma unei investiții de 10 milioane de euro. Din Cisnădie sunt aprovizionați parteneri din România, Bulgaria, Grecia și Republica Moldova.

La podcastul Top floor, Chipriean a mai menționat lipsa de educație practică din cadrul facultăților de construcții, a comparat producția locală cu cea din Polonia și a declarat că fondul locativ din România, extrem de îmbătrânit, are nevoie urgentă de reabilitare. 

Ce a mai declarat Paul Chipriean în emisiunea Top Floor

Unde este România în ecosistemul Rehau

„România este o țară de top. Asta înseamnă că este pe prima listă în cadrul business-ului Rehau. Suntem o țară importantă, iar acest statut vine din cifra de afaceri, din potențialul de creștere și din investițiile pe care Rehau le-a făcut constant în România."
„Suntem mândri că nu suntem într-o multinațională listată la bursă, ci mai degrabă într-o corporație familială."
„Momentan, din cunoștințele mele, nu sunt alte investiții programate în afară de cea din Cisnădie, dar nu excludem nimic în viitor. Compania are tot timpul România în analiză pentru o eventuală extindere de fabrică."

Facultatea de construcții nu te pregătește pentru șantier

„M-a surprins în primul rând că școala sau facultatea nu m-a pregătit, cel puțin din experiența mea, să devin un inginer în construcții. Eram poate un expert în matematică, dar nicidecum un expert în inginerie, pentru că s-a pus accentul foarte mult pe teorie, foarte multă matematică, pe partea de a excela olimpic. Dacă ne gândim la pregătirea cu adevărat a forței de muncă, aș putea spune că a fost spre zero."
„Nu se făcea pregătire pe șantier. Și dacă voiai să faci o practică, facultatea nu avea niciun cadru pentru a te trimite undeva. Trebuia să te duci din firmă în firmă dacă te primea cineva. Nimeni nu voia să-și bată capul cu tine."

Ce face Polonia mai bine decât România

„Nu știu dacă antreprenorii polonezi au făcut ceva mai bine decât au făcut antreprenorii români. Eu cred că acolo politicul a creat un mediu de dezvoltare mult mai propice decât a creat în România politicul pentru antreprenorii locali. Clasa politică de acolo a fost în stare să atragă mai multe fonduri europene, a fost în stare să se dezvolte mai bine."
„Companiile germane au migrat prima dată în Polonia și au dezvoltat țara. Trebuie să recunoaștem că astăzi, dacă nu ar fi multinaționalele în România, probabil contextul ar fi cu mult schimbat."
„Avem astăzi producători de talie mondială, nu locală, nu regională, cu utilaje extrem de performante, de ultima generație, care exportă ferestre nu doar în Europa, ci și în Statele Unite. O piață foarte dinamică și interesantă, mai ales de când s-au pus restricții pentru piața chineză. S-a deschis o oportunitate colosală, acum ar trebui să profite producătorii de ferestre din România."
„România, în fiecare an, reduce acel decalaj față de Polonia. Chiar livrăm produse de calitate. Dacă luăm ponderea de export, cred că zona de ferestre stă printre cele mai bine, probabil după automotive. Peste 50%, spre 60% din ceea ce se produce pleacă la export. Este o ramură importantă pentru exportul românesc."

Se construiește în baza noilor norme nZEB?

„În România, principiul este: legea spune ceva și noi, fiind români, facem cumva o românească, dar nu o facem cum trebuie."
„Decalajul este destul de mare, pentru că nu avem un program național de reabilitări. Ar trebui ca genul acesta de măsuri să fie implementate printr-un program foarte susținut și foarte bine structurat."
„75% din fondul locativ nu mai respectă condițiile standardelor actuale. Sunt miliarde de euro în clădiri care trebuie reabilitate. Este un potențial imens."

Cine verifică respectarea normelor în cazul clădirilor noi

„Există un sistem de verificare, în mod normal există un auditor energetic și, la final, inspectoratul de stat în construcții care verifică ce se impune față de ce se montează. Cam toate companiile de materiale de construcție respectă standardele nZEB."
„Montajul mai este o problemă. Cel care verifică, verifică cu adevărat sau doar documentele? Pentru că, dacă verifici doar documentele, față de ceea ce este pus în realitate, s-ar putea să constați că nu e același lucru."
„Dacă s-ar lua o fereastră random direct din șantier, nu doar din documente, și s-ar verifica, cu siguranță lucrurile ar sta altfel. Altminteri, peste 10 ani va trebui să mai facem o reabilitare la aceeași clădire, care înseamnă alți bani."

Cum se reflectă standardele nZEB în vânzările Rehau

„La categoria noastră de produs, se respectă standardele nZEB. Însă știm că există pe piață produse care, din documente, apar ca respectând standardele, însă nu le respectă."
„Autoritățile ar trebui să aibă mai multă implicare și să gestioneze verificarea mai atent. Dacă s-ar face lucrul acesta, situația ar sta cu totul altfel."

Unde merge creșterea vânzărilor de ferestre

„Pentru noi merge în rezidențial și în export. Ca pondere, poate mai mult în export: peste 50% din ferestrele produse de partenerii noștri pleacă la export."
„Rezidențialul rămâne core business-ul în zona noastră, fie că e România, fie că e export. Peste 80% din vânzările interne merg în rezidențial."
„Cumpărătorul final este mult mai informat decât era acum 5-10 ani și dorește calitate, pentru că nu vrei să schimbi ferestrele la 10 ani, ca pe un televizor. Vrei să le schimbi la 30, 40, 50 de ani. De aceea alegerea este extrem de importantă."

Bulgaria vine puternic din urmă

„Piața din Bulgaria este foarte similară cu cea din România, o piață foarte dinamică. Bulgarii sunt ca broasca țestoasă: ușor, dar constant cresc. Eu cred că ne vor depăși în următorii cinci ani. Probabil nu la PIB-ul absolut, dar PIB per capita cred că ne vor depăși. Au și euro acum. La ei se mișcă treaba într-o zonă bună."
„Grecia e un pic mai atipică, acolo se vinde mare parte din produsele foarte premium. Și în România vedem o tendință tot mai clară spre ferestre premium."

Influența creșterii TVA la locuințe asupra pieței

„Piața clar a scăzut, pentru că a fost atacat domeniul cel mai vulnerabil: clienții care își doreau o locuință mai socială, un apartament de două camere."
„Pe tot lanțul se observă efectul. Și în vânzările noastre, și la toată lumea. Nu-i niciun secret."
„Ok, pot să înțeleg că pe o perioadă de timp avem o problemă și că trebuie să urcăm TVA-ul la 30%, de exemplu. Avem un an, trebuie să ne adaptăm, putem fi de acord. Dar statul trebuie să vină să spună foarte clar: avem acum 21%, dar peste doi ani reducem la 19%, peste încă doi ani mai reducem puțin. Problema statului nostru este lipsa de predictibilitate."
„Eu v-o spun sincer, m-aș duce la TVA de 5%, cum a fost odată. Sectorul construcțiilor este un motor foarte important pentru economia românească. Angrenează foarte multă resursă umană, statul câștigă foarte mulți bani din CASS și CAS. Iar eu cred că la prima casă cumpărată, TVA-ul ar trebui să fie zero."
„Nu aș limita plafonul la 140.000 de euro. Astăzi nu-ți mai iei nimic cu 140.000 de euro, poate o garsonieră."

Standardele nZEB ar putea crește costurile de construcție cu 30%

„Nu este o estimare oficială, dar ca să atingi acele valori trebuie să urci prețul pentru fiecare material de construcție. Va fi scump în primă fază. Dar, probabil, ca produs nou și de nișă, la un moment dat devine mai accesibil, odată ce este fabricat în masă."
„Din 2028, standardul ZEB va fi obligatoriu pentru clădirile publice, iar din 2033 și pentru cele rezidențiale. Este peste nZEB, peste Passive House. Vă spun sincer, nu știu dacă România este pregătită să facă pasul acesta..."
„În acte, suntem nZEB. Dar în practică, avem foarte multe exemple unde nu prea suntem acolo. Dar, dacă vorbim de dezvoltatori foarte mari, unii au chiar clădiri cu certificări BREEAM, și asta e de apreciat. Știu, sunt văzuți ca niște rechini imobiliari, dar fără ei, piața nu mișcă. Trebuie să creăm un cadru legislativ pentru ca aceștia să nu fie lupi sau rechini imobiliari, ci parteneri în acest ecosistem urban. Rolul primăriei este să creeze cadrul legislativ pentru ca ei să construiască conform legislației în vigoare."

Cum gestionezi planificarea bugetară

„Provocările de zi cu zi sunt diverse și multe, de la supply chain la majorări de prețuri. Toată branșa noastră a majorat prețurile din cauza creșterii prețului la petrol și a conflictelor geopolitice."
„Reducerea de costuri este tot timpul pe masă. La un moment dat costurile se pot reduce, dar vine un timp când n-ai ce să mai reduci, trebuie să le ții sub control. Nu poți pur și simplu să dai oameni afară. Cel puțin noi, la Rehau, nu ne dorim asta. Echipa pe care o avem este foarte valoroasă și fiecare este o piesă în puzzle-ul nostru de zi cu zi."

Anul 2026 pentru Rehau

„Ca turnover, s-ar putea să fim unde am fost anul trecut. Eu nu cred că piața ne va ajuta în perioada următoare."
„România este oficial, din nou, în recesiune tehnică. Asta este un mare semn de întrebare pentru un guvern pe care nu îl avem și totodată un semnal că lucrurile trebuie mișcate."
„România, în continuare, are oportunități bune, cel puțin pentru branșa noastră. Putem ataca alte piețe pentru zona de export. Piața care trebuie atacată în momentul de față este cea americană. Am văzut un studiu care arată că, în următorii cinci ani, acolo este un business de 54 de miliarde de dolari. Este mult mai mare decât în Uniunea Europeană. Potențialul este enorm."
„România stă cel mai bine din punct de vedere tehnologic, în sectorul ferestrelor. Producem ferestre mult mai calitative decât produc americanii sau alte piețe din zona de vest. De aceea cumpără de la noi, nu pentru că sunt proaste sau ieftine, ci pentru că sunt foarte bune calitativ. Și românul este serios când ajunge pe piața de export, în branșa aceasta de ferestre este cunoscut că își face treaba."

Fast Track

  • Un client dificil: „Un client care dorește cu orice preț să negocieze în jos, fără să ia în considerare restul avantajelor pe care le putem oferi. El vede doar prețul."
  • Cel mai mare mit despre reabilitarea termică: „Facem clădirile să arate nZEB, dar nu avem cu adevărat un caiet de sarcini care să le facă să devină nZEB."
  • Dacă n-aș fi lucrat în construcții, aș fi fost: „În zona de IT. Am terminat liceul de informatică."
  • Peste 10 ani, piața imobiliară din România: „Poate nu la fel de atractivă, dar cu un design mult mai atractiv decât astăzi. Diferența dintre ce era înainte de '90 și astăzi este doar de culoare. Avem niște clădiri care ar trebui să ne sperie, colegii noștri din Bulgaria fac niște clădiri extraordinar de frumoase comparativ cu ce facem noi. Țin minte că cineva spunea la un interviu: sunt foarte multe lucruri frumoase în București, dar schimbați arhitecții.”
Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A