„O rețea bună de autostrăzi este esențială în expansiunea economiei, cu efecte în numeroase sectoare – producție (importuri, exporturi și livrări mai accesibile), transporturi, comerț, turism etc. Reducerea cheltuielilor statului trebuie să vină din zone unde se face risipă, nu din cele esențiale pentru creșterea pe termen lung a economiei”, a declarat Răzvan Pașol, Director Direcția Piețe de Capital și Relații cu Investitorii în cadrul Patria Bank și Director General al SAI Patria Asset Management, pentru Termene Business Hub.
Trei riscuri
1. Riscul major este legat de schimbările geopolitice din ultimii ani – după cum am văzut, acestea sunt greu de anticipat și se derulează într-un ritm foarte rapid.
Pentru România, sper să nu ne pierdem în detalii și rezolvarea problemelor interne, ci să reușim o poziționare mai fermă, mai coerentă și mai vizibilă la nivel european. Aceasta ar putea atenua, măcar într-o anumită măsură, riscurile schimbărilor dramatice din ultimii ani pentru țara noastră. Am luat și măsuri bune, dar nu este suficient.
2. Deteriorarea situației economice – după cum spuneam mai sus, România s-a descurcat bine din punct de vedere economic în ultimii ani, însă tensiunile s-au acumulat în economie, dezmățul cheltuielilor publice a avut un cost, iar nota de plată a cam sosit.
Sper să reușim implementarea reformelor necesare, poate dureroase pe termen scurt, dar necesare pentru traseul pe termen lung. La cum arată lucrurile acum, misiunea pare foarte dificilă; să sperăm că nu este imposibilă.
3. Acumularea tensiunilor în societate și efectele propagandei – riscuri majore pentru țară, foarte greu de cuantificat și administrat. Problema este valabilă la nivel global și nu pare să aibă soluții simple.
Trei oportunități
1. Prima oportunitate pe care o văd este legată de domeniul meu de activitate, piața de capital – continuarea listării companiilor de stat la Bursa de Valori București. Nu propun vânzări integrale, bineînțeles, ci listarea la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni ale unor companii importante precum CEC, Loteria Română, Poșta Română sau Aeroporturi București.
Acțiunile vândute pe bursă ar putea ajunge tot la publicul român, direct pentru cei care cumpără acțiuni în oferte sau indirect prin fondurile de pensii sau de investiții. Am văzut ce succes a avut oferta inițială a Hidroelectrica, de exemplu. O asemenea măsură ar crește vizibilitatea Bursei din București (BVB), care a performat foarte bine în ultimii ani și a atras atenția investitorilor care urmăresc regiunea CEE.
BVB depășește azi o capitalizare însemnată, 100 de miliarde de euro, pentru companiile listate pe piața principală, dar valoarea tranzacțiilor și numărul de investitori ar putea crește, iar atunci când crește vizibilitatea bursei, crește și vizibilitatea țării ca destinație pentru investiții.
Pentru companii, listarea la bursă asigură transparență și o funcționare și administrare mai eficiente, iar statul obține fonduri suplimentare. Este adevărat, statul a fost activ în listări de companii importante de-a lungul timpului, ceea ce este de apreciat. Mi-aș dori ca această tendință să continue.
2. A doua oportunitate este continuarea construcției de drumuri de mare viteză în ritmul din ultimii ani. Anul acesta s-au deschis 78 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres, la care s-ar mai putea adăuga câteva zeci până la sfârșit de an. Aceste cifre vin după recordul anual de 201 kilometri deschiși în 2024.
Astăzi, România pune la dispoziția economiei 1.368 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres deschise. Alți 887 de kilometri sunt în lucru și 477 de kilometri sunt aferenți unor proiecte aflate în licitare (sursa cifrelor: 130km.ro).
Sunt cifre bune dacă ne raportăm la istorie, însă constrângerile bugetare sunt mari în această perioadă și trebuie găsite soluții pentru continuarea dezvoltării infrastructurii, pe cât posibil fără să reducem ritmul. Aș adăuga aici și infrastructura feroviară, importantă la rândul ei.
O rețea bună de autostrăzi este esențială în expansiunea economiei, cu efecte în numeroase sectoare – producție (importuri, exporturi și livrări mai accesibile), transporturi, comerț, turism etc. Reducerea cheltuielilor statului trebuie să vină din zone unde se face risipă, nu din cele esențiale pentru creșterea pe termen lung a economiei.
3. A treia oportunitate a fost valorificată mai puțin decât cele de mai sus. Nu știm să atragem investitori străini în mod direct. Da, beneficiem de aportul investițiilor străine, fără îndoială, însă putem face mai mult pentru a atrage investiții majore în România. Mi-ar plăcea să văd agenții specializate care să se ocupe în mod direct de atragerea investițiilor străine, dar acestea trebuie să fie și eficiente.
Este ușor să înființăm agenții și organisme în care diverși funcționari să se relaxeze primind salarii mari, însă ar trebui înființată o rețea de agenții la care să fie atrase persoane cu experiență, inițiativă și studii pe măsura misiunii, al căror unic scop să fie atragerea, încurajarea și implementarea investițiilor străine.
Aceste entități pot funcționa atât la nivelul administrației centrale, eventual separate pe diverse sectoare și tipuri de activități, cât și la nivelul unor administrații locale importante. Acesta ar putea fi un bun proiect de țară pentru România.
.webp)
.png)
