Schimbările preconizate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) au stârnit deja îngrjorare în rândul oamenilor de afaceri din industria ospitalității, care susțin că restaurantele, cafenelele și barurile din centrele istorice ale marilor orașe riscă astfel să dispară, fiind blocată activitatea a mii de operatori economici și afectat direct potențialul turistic al României.
Nu în ultimul rând, noile reglementări cresc riscul investițional pentru spațiile comerciale mici și medii, atrag atenția agenții imobiliari. Concret, o astfel de decizie va avea implicații majore imediate, nu doar pentru sectorul HoReCa, ci și pentru domeniul imobiliar, în special pentru proprietățile din zonele centrale și istorice ale unor orașe importante din Romania.
Cum costurile de conformare vor deveni adesea disproporționate față de veniturile generate, impactul asupra activelor imobiliare va fi semnificativ, valoarea acestora fiind în pericol să scadă. Urmarea: randamente mai mici pentru investitori și chiar retragerea capitalului privat din zonele istorice ale orașelor.
Risc investițional
Florin Moldoveanu, Owner Herald Luxury Real Estate, atrage atenția cu privire la implicațiile majore imediate în sectorul imobiliar în urma schimbărilor preconizate de către Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) pentru acordarea autorizațiilor de funcționare.
„Noile reglementări cresc riscul investițional pentru spațiile comerciale mici și medii. Costurile de conformare (reconfigurări, instalații PSI, documentații) vor deveni adesea disproporționate față de veniturile generate, ceea ce va conduce la un impact major asupra valorii activelor imobiliare. Vizibilitatea negativă se va reflecta în principal în scăderea valorii de tranzacționare în piață a imobilelor, în randamentele mai mici pentru investitori și nu în ultimul rând în retragerea capitalului privat din zonele istorice ale orașelor”, a declarat Florin Moldoveanu pentru Termene.ro.
Lipsa funcționalității comerciale va duce la spații neocupate pe termen lung, la lipsa fondurilor pentru întreținere și restaurare și accelerarea degradării fondului construit istoric, acest patrimoniu urmând să fie grav afectat în urma neutilizării, mai spune Moldoveanu.
Blocaje în piață
Analistul imobiliar mai arată că în sfera dezvoltărilor imobiliare noi, impactul va îmbrăca aceleași valențe de constrângere în ceea ce privește investițiile în spatiile comerciale și de birouri si va afecta întreaga regiune urbană.
Acest conglomerat de efecte negative se va perpetua în mod logic și în sfera finanțării și bancabilității, băncile și investitorii instituționali penalizând activele cu risc legislativ ridicat. Se vor genera astfel indubitabil condiții de creditare mai restrictive, reevaluări negative ale garanțiilor, cât si blocarea proiectelor de reconversie sau modernizare, menționează specialistul.
„Ca o concluzie, din perspectiva businessului imobiliar, modificarea pragului ISU fără măsuri tranzitorii și fără adaptare la specificul clădirilor existente va genera un efect de blocaj economic, care va agrava situatia economică actuală. Chiar dacă siguranța la incendiu este esențială, aceasta trebuie corelată obligatoriu cu realitățile tehnice și economice ale fondului construit pentru a evita pierderea valorii imobiliare și degradarea centrelor urbane”, atrage atenția analistul imobiliar.
Amenințare pentru HoReCa
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) atrage atenția și ea cu privire la impactul major asupra centrelor istorice, motorul turismului strain, pe care îl va avea reducerea pragului la 200 mp.
„Fără HoReCa, centrele istorice își pierd funcționalitatea, fluxul turistic scade, iar clădirile rămân fără destinație, deci fără întreținere. În loc să producă venituri, acestea vor genera pierderi pentru orașe și pentru proprietarii lor”, afirmă reprezentanții FPIOR.
Nu în ultimul rând, oamenii de afaceri din sector avertizează că lipsa de organizare a autorităților a devenit o piedică reală în calea conformării.
„Am avut o locație închisă timp de 8 luni, în care am investit peste 600.000 de euro pentru a respecta cerințele ISU. Întârzierea nu a venit din partea noastră, ci din lipsa unui caiet de sarcini clar și din schimbările de abordare din partea autorităților. Dacă vrem rezultate, avem nevoie de reguli aplicabile, nu de măsuri care paralizează centrele istorice și turismul”, spune Valentin Șoneriu, președinte FPIOR.
Alexandru Costea, vicepreședinte FPIOR, vorbește și el de o experiență similară în Iași, unde a investit peste 400.000 de euro timp de 6 luni, în condițiile în care cerințele se modificau de la o zi la alta.
„Nu contestăm importanța siguranței, dar este imposibil să operezi într-un cadru în care nu ți se spune clar ce trebuie să faci. În aceste condiții, orice nouă regulă trebuie introdusă cu responsabilitate și după un dialog real cu industria”, declară Alexandru Costea.
Reprezentanții FPIOR mai menționează și faptul că schimbările dese și neclare din ultimii ani au afectat nu doar HoReCa, ci și mii de construcții private și publice care au rămas fără finanțare sau nu pot funcționa din cauza neconformităților generate tocmai de lipsa unui cadru predictibil.
Fonduri europene pierdute
Proiectele pe bani europeni sunt puse în pericol de foarte multe ori, din cauza dificultăților întâmpinate de beneficiari în ceea ce privește obținerea de la autoritățile statului a avizelor și autorizațiilor de securitate, de mediu sau sanitar-veterinare, declara recent Adrian Chesnoiu, directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). În unele cazuri aceste avize se primesc chiar și după un an, ceea ce pune beneficiarul în imposibilitatea de a mai putea implementa proiectele.
La un proiect cu o valoare a investiției de circa 500.000 euro pentru construcția unui depozit pentru cartofi, de exemplu, obținerea autorizațiilor, pornind de la Autorizația de securitate la incendiu, emisă de Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU), cea de mediu de la Apele Române, autorizațiile sanitar - veterinare de la ANSVSA și tot ceea ce mai trebuie presupune costuri de nu mai puțin de 300.000 euro.
