România ar putea să treacă, însă, pe excedent bugetar dacă ar reduce economia subterană, susține un cunoscut parlamentar, condiția fiind să micșorăm „economia bazată pe cash”, adică să ajungem de la 29%, cât este acum, undeva la 20%. Chiar și așa ar fi foarte mult, pentru că spre exemplu în Germania vorbim de un nivel de 10%, iar în SUA de 7%.
Pentru perioada următoare, ar trebui să ne așteptăm la o scădere economică, în condițiile în care în România vorbim de o economie de consum care se bazează pe piața internă. Cum puterea de cumpărare a populației se reduce în urma creșterilor de taxe, devine clar că este tot mai greu să fie atinsă o creștere economică, avertizează politicianul.
Economie de consum
Varujan Pambuccian, liderul grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, spune că se așteaptă la o scădere economică în perioada următoare, mai ales că s-a redus puterea de cumpărare a populației.
Oficialii de la Comisia Europeană sunt ceva mai optimiști, în schimb, și estimează că PIB-ului României va avea o creștere mică de 0,7% în 2025, față de 1,4% cât se prognoza la începutul anului, și de 1,1% în 2026. Revizuirea datelor .are loc în contextul în care actuala consolidare fiscală temperează consumul privat și public, pe fondul unui nivel ridicat al inflației.
„Suntem o economie de consum și nu de export și când ești economie de consum te bazezi pe piața internă”, a declarat Varujan Pambuccian la un eveniment destinat industriei alimentare care a avut loc recent la Timișoara.
Datele de la Banca Națională a României (BNR) pe primele nouă luni din 2025 arată că deficitul de cont curent s-a mărit cu aproape 1,76 miliarde de euro, la un total de 22,2 miliarde euro, cea mai mare contribuţie având dezechilibrul din schimburile comerciale de bunuri, unde a fost consemnat un minus de 24 miliarde euro.
Astfel, balanţa bunurilor a înregistrat un deficit mai mare cu 843 milioane euro, în timp ce balanţa serviciilor a cunoscut un excedent mai mare cu 758 milioane euro. În același timp, balanţa veniturilor primare a consemnat un avans al deficitului de 1,25 miliarde de euro, spre deosebire de balanţa veniturilor secundare, care a raportat un excedent mai mic cu 419 milioane euro.
În zona de servicii, cel mai mare excedent se remarcă în sectorul IT&C, de 5,17 miliarde euro, în plus cu aproape 482 milioane de euro, urmat de transport, cu 4,4 mld euro. În schimb, deficitul din sectorul turistic s-a majorat la 2,8 miliarde de euro (2,6 miliarde de euro în ianuarie-septembrie 2024).
Economia subterană
Varujan Pambuccian spune că „reducerea economiei pe cash” ar fi putut avea rezultate mult mai bune decât majorările de taxe sau disponibilizările de personal din administrație.
„Eu am spus că nu trebuie să creștem TVA, să scădem locurile de muncă, ci e nevoie de un singur lucru: să scădem economia bazată pe cash cât putem de mult. Cu cât economia bazată pe cash este mai mare, vorbim de 29%, acum, este economie subterană. Dacă noi am reuși să coborâm de la 29% din PIB la 20% am avea excedent bugetar, cu datele de dinainte de tăieri, de orice…(…) 29% este imens, în SUA este 7%, în Germania 10%”, a precizat Varujan Pambuccian.
Deoarece „niște șmecheri nu-și plătesc taxele și impozitele” trebuie să sufere toată populația și o întreagă economie, atrage atenția parlamentarul.
„De fapt noi ne-am dezvoltat foarte bine, foarte repede, dar foarte greșit în zona aceasta de economie subterană. În momentul în care veniturile oamenilor scad și ei vor suferi și mă refer la producția făcută pe cash și subterană”, a mai declarat Varujan Pambuccian.
Frauda de TVA
Gabriel Biriș, avocat și expert în fiscalitate, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor, susține că România pierde din GAP-ul de TVA (diferența dintre venitul din TVA care ar fi trebuit colectat teoretic și suma efectiv colectată), undeva la 9 miliarde de euro pe an, adică cam tot atât cât ar trebui să primim, anul viitor, prin PNRR, de exemplu.
„Noi pierdem nouă miliarde de euro pe an din GAP-ul de TVA, dacă am colecta pe medie precum bulgarii sau ungurii am avea în plus 7 miliarde de euro pe an la buget. Pe durata în care ne chinuim să luăm 20 miliarde de euro de la Bruxelles, din care o parte sunt bani împrumutați, noi am pierdut 49 miliarde de euro din frauda de TVA”, a declarat pentru Termene.ro Gabriel Biriș.
România se află printre statele UE cu cel mai mare GAP, în condițiile unui decalaj de încasare a TVA de 30,6% în 2023, față de 36,7% în 2021, potrivit celor mai recente estimări ale Comisiei Europene, în timp ce media UE este undeva la 6%.
Deficit de 8,4% din PIB
Premierul Ilie Bolojan a declarat, în urmă cu câteva zile, la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că majorările de taxe și impozite incluse în pachetul fiscal aprobat de Parlament sunt esențiale pentru respectarea țintelor de deficit, dar și pentru reducerea evaziunii.
„În toate calculele legate de deficit, aceste aspecte sunt vitale, sunt trecute acolo şi nu vor putea fi eludate. Trebuie să ne încasăm aceste taxe, cele ale statului, în principal, să ne reducem GAP-ul de TVA, unde avem probleme destul de serioase”, a precizat premierul.
Bolojan susține că România ar trebui să încheie anul acesta cu un deficit de 8,4% din PIB (față de 7% asumat inițial), iar pentru anul viitor ținta propusă este atingerea unui deficit cât mai aproape de 6% pentru a putea avea acces la piețele internaționale de capital.
Anul trecut, România a avut un deficit de 9,3%, cel mai mare din UE.
„Performanța economică a României în ultimul deceniu a fost una solidă, dar acest lucru a fost însoțit de o creștere simultană și îngrijorătoare a deficitului curent și a deficitului de cont curent. Anul trecut deficitul a ajuns la 9,3% din PIB, un nivel care nu este sustenabil și care este cel mai mare din întreaga Uniune Europeană”, a atras atenția recent Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie.
