Actul normativ prevede, printre altele, noi taxe și majorarea impozitelor pe proprietate și mașini din primele zile ale anului viitor, majorarea impozitului pe dividende la 16%, menținerea impozitului minim pe cifra de afacaeri (IMCA), precum și un nou regim fiscal pentru veniturile din închirierea în regim hotelier.
Mediul de business nu a fost luat prin surprindere de aceste măsuri, chiar dacă mai erau și unii care sperau ca aplicarea lor să se facă cât mai târziu.
Sunt, însă, și voci care spun că de fapt toate aceste majorări de taxe și impozite nu aduc nimic bun și vor pune o presiune suplimentară pe mediul de afaceri, în timp ce preocuparea ar trebui să fie creșterea bazei de impozitare și nicidecum micșorarea ei.
Decizia Curții Constituționale
Curtea Constituţională a României (CCR) a respins, miercuri, obiecţia de neconstituţionalitate a Legii care stabileşte măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi modifică şi completează acte normative în domeniul fiscal-bugetar, insolvenţă şi domenii conexe, cu accent pe utilizarea eficientă a resurselor statului. Obiecţia fusese formulată de senatori ai Grupului parlamentar al Alianţei pentru Unirea Românilor.
În același timp, legea vizează restructurarea facilităţilor fiscale, în principal a celor care şi-au atins obiectivele şi a căror menţinere nu se mai justifică în perioade de deficit bugetar excesiv.
Pe lista noutăților se mai află modificări de taxe şi impozite locale, fiind instituite noi reglementări fiscale pentru contribuabilii plătitori de impozit pe profit. Nu în ultimul rând, se are în vedere folosirea eficientă a fondurilor publice alocate pentru finanţarea diferitelor categorii de servicii publice la nivelul autorităţilor publice centrale, autorităţilor publice locale, instituţiilor publice de interes.
După decizia CCR, legea merge la promulgare la președintele Nicușor Dan.
Erodarea bazei de impozitare
Analistul economic Bogdan Glăvan spune că toate aceste modificări fiscale au ca obiectiv reducerea deficitului bugetar, însă întrebarea este în ce măsură se va putea realiza acest lucru. În opinia lui, efectul va fi doar pe termen scurt și să nu ne mirăm dacă în câțiva ani România va avea probleme similare de deficit bugetar.
Glăvan atrage atenția că statul român ar trebui să ia măsuri pentru mărirea bazei de impozitare și nu unele care să ducă la erodarea ei. În plus, trebuie ținut cont și de criza demografică, fiind așteptat ca în următorii 15 ani undeva la 600 000 de oameni (care plătesc contribuții sociale, impozite etc.) să dispară din câmpul muncii.
„Statul român trebuie să ia măsuri de creștere a bazei de impozitare, nu de scădere a ei, adică trebuie să cultive mai mult. Ori statul român ce face? Se duce și pârjolește, este adevărat că pe termen scurt poți să obții niște venituri mai mari, dar pe termen lung vei avea venituri mai mici”, a declarat pentru Termene.ro Bogdan Glăvan.
Exemplul Greciei
Analistul financiar spune că până la urmă România nici nu este primul caz în istorie de țară care are criză bugetară, iar Grecia este exemplul cel mai la îndemână.
Politicienii ar trebui să știe că fără reforme reale nu se pot rezolva problemele, nu mai merge cu gândirea pe termen foarte scurt.
„România nu face decât să ducă aceleași discuții pe care le-a avut în 2010 și pe care le-au mai avut și alții, Grecia, de exemplu. Noi spunem că nu vrem să ajungem Grecia, dar suntem Grecia de fapt. Ducem aceleași politici pe care le-a dus Grecia, dar diferența este doar de magnitudine a austerității, de magnitudine a șocului economic, dar noi suntem o Grecie mai mică și facem exact ce a făcut Grecia. Efectul este că în ultimii 20 de ani salariile au stat pe loc în Grecia sau au scăzut, nu ai ce dezvoltare, ce prosperitate să construiești într-o țară în care cresc taxele. Nu s-a întâmplat nicăieri în istorie niciodată”, a mai precizat Glăvan.
Impozite și taxe noi
Printre noutățile pe care le aduce noua lege se află impozitarea structurilor agricole, care erau complet scutate, până acum. Astfel, de la 1 ianuarie 2026, solariile, silozurile și depozitele agricole urmează să fie taxate, iar fermierii vor avea o reducere de 50% și nu vor beneficia de o scutire totală, deși ministrul Agriculturii declarase recent că aceste modificări nu vor intra în vigoare.
În același timp, impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%. De exemplu, dacă pentru un apartament de trei camere din București, în acest an, impozitul a fost de 198 de lei, anul viitor suma crește la 355 de lei.
Proiectul de lege propune actualizarea valorilor impozabile din Codul Fiscal de 2,68 ori, indiferent de tipul clădirii (cadre de beton, lemn, etc).
Proiectul de lege mai prevede majorarea taxelor la mașini, impunerea unei taxe de 25 lei pentru coletele cu o valoare sub 150 de euro care sosesc din afara Uniunii Europene sau instituirea unei taxe de 16% pentru câștigurile obținute din tranzacții cu monede virtuale.
Cât privește firmele, trebuie menționat că impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) va rămâne în vigoare, dar vor fi modificări în ceea ce privește capitalul social. Astfel, SRL-urile cu afaceri anuale sub 400.000 lei vor avea un capital social minim de 500 lei, iar cele cu venituri peste acest prag vor fi obligate la un capital de 5.000 lei. Nu sunt obligate să majoreze capitalul social la 500 de lei firmele care există acum.
În același timp, impozitul pe dividende crește la 16%.
