„În privința modernizării căilor ferate, acolo unde viteza medie cu care se deplasează trenurile în România la ora actuală este de 45 de km pe oră și unde ambiția este să ajungem spre 100 de km pe oră, ambiția este ca în viitorul nu foarte îndepărtat să avem și trenuri de mare viteză”, a spus Marius Cara, șeful biroului Grupului Băncii Europene de Investiții în România, în emisiunea „Cu cifrele pe masă”.
Alte declarații:
Rolul grupului BEI
Banca Europeană de Investiții a fost fondată în 1958 ca parte integrală a arhitecturii instituțiilor europene. A fost fondată când erau doar șase state membre în Uniune, în principal pentru a ajuta la reconstrucția Italiei la vremea respectivă.
Banca Europeană de Investiții este brațul financiar al Uniunii și este instrumentul prin care se aduc la viață politicile Uniunii Europene. Grupul este format din bancă și subsidiara noastră, Fondul European de Investiții, în care banca deține circa 60%, iar Comisia deține în jur de 30%.
Noi intervenim nu pentru că sumele sunt importante, ci pentru că durează până când ideea sau proiectul ajunge la scalare. Este un risc inerent pe care noi îl acoperim. Avem un rol de catalizator în finanțarea unui proiect pentru că nu acoperim niciodată 100% din nevoia de finanțare și aducem alți actori financiari în dealul respectiv.
Stabilitatea politică din ultimii ani a însemnat că am putut derula programe substanțiale. Atragerea fondurilor europene, pe care noi le cofinanțăm, a contribuit foarte mult. Prognoza indică reducerea inflației, reducerea deficitului și atragerea ultimelor 10 miliarde de euro din PNRR.
Este un obiectiv ambițios, dar capacitatea României de a absorbi aceste fonduri s-a îmbunătățit constant. Dacă Guvernul menține cursul la care s-a angajat, există toate premisele unei economii sănătoase, iar noi vom continua să contribuim cu cofinanțările noastre.
Prioritățile strategice
Dacă este să mă refer la trei priorități, acestea ar fi competitivitatea, economia sustenabilă și securitatea. La nivelul grupului avem opt direcții strategice de dezvoltare care au fost aprobate de guvernatori acum doi ani. Una dintre ele se referă la finanțările din afara Uniunii și aici efortul principal este pe Ucraina, iar celelalte sunt grupate pe trei direcții.
Economia sustenabilă include tot ce înseamnă mediu, energie curată, unde avem și o țintă: minimum 50% din volumul anual să fie direcționat în această categorie. Mai apoi vin celelalte priorități care se regăsesc și în obiectivele Uniunii, cum ar fi fondul de locuințe și competitivitatea.
Ne uităm la inovare, dar ne uităm și la eficientizare, la un consum mai mic de energie în anumite industrii, tot ceea ce înseamnă cercetare sau tehnologii noi care să asigure competitivitatea Uniunii Europene la nivel mondial.
Mai apoi avem, evident, politica de coeziune, care înseamnă să aducem la același nivel toate statele și regiunile în cadrul Uniunii, respectiv IMM-urile, pentru că ele sunt coloana vertebrală a economiei. Toate acestea merg pe obiective transversale și orizontale.
O direcție pe care ne concentrăm mai recent este securitate și apărare, datorită contextului geopolitic și a conflictului de la granița Uniunii. Statele membre au cerut grupului BEI să facă mai mult din perspectiva volumului, a criteriilor de eligibilitate și a domeniilor de intervenție.
Zona de securitate și apărare este într-adevăr o direcție care a fost conturată și trasată de către board la începutul anului trecut. Este o direcție unde noi ne diferențiem clar și de celelalte instituții financiare internaționale și de băncile comerciale în general, pentru că am regândit și am modificat criteriile, mai ales cele de excluziune, ca să putem să intervenim în cât mai multe domenii.
Noi nu finanțăm gloanțe și arme, ci finanțăm cam tot ceea ce înseamnă dual-use, dar și single-use. Aceasta este o noutate dacă vorbim de infrastructură militară, de barăci, de drumuri, de protecția infrastructurii submarine, cybersecurity, tot ce înseamnă securitate fizică și electronică, radare ș.a.m.d..
Anul 2025 în cifre
Anul 2026 fost bun din punctul nostru de vedere. A fost un an în care am continuat o serie de investiții în prioritățile strategice ale României. Vorbim de infrastructura mare, care este atât de necesară pentru ca România pentru a ajunge celelalte țări din regiune în materie de conectivitate.
Vorbim de proiecte foarte mari, cum ar fi proiectul Autostrăzii A1. Acolo am avut 500 de milioane de euro semnați anul trecut și 500 de milioane de euro care s-au semnat chiar la începutul acestui an.
Așadar, este un total de 1 miliard de euro aprobat pentru acea bucată care traversează Carpații și care va fi, de fapt, prima autostradă care trece Carpații – o provocare din punct de vedere tehnic. Este un șantier spectaculos, probabil ați văzut la televizor cum veneau acele burghiuri enorme care trebuie să străpungă muntele.
Tot anul trecut am semnat două proiecte de câte 300 de milioane de euro pentru modernizarea a două tronsoane de cale ferată. Sunt, într-adevăr, 1,1 miliarde de euro care s-au dus în infrastructură și care, evident, contribuie la politica de coeziune.
Componenta de tranziție energetică și proiecte verzi este direcția strategică numărul unu la nivelul grupului, pentru că noi avem o vocație de finanțator al proiectelor care contribuie la protejarea mediului și la obiectivele de climă.
În toate proiectele noastre există o astfel de componentă. Chiar și proiectele de infrastructură rutieră și cele de cale ferată au o anumită componentă care se încadrează la această categorie, pentru că reduc distanțele sau îmbunătățesc traficul și atunci se reduce poluarea.
În afară de asta, sunt și proiecte care vizează noi capacități de producție a energiei durabile sau eficiență energetică. Dacă ne gândim la clădiri, sunt acele anvelopări sau renovări care scad consumul de energie și duc la o mai bună izolare. În București, cam în toate sectoarele unde vedeți blocuri de pe vremea lui Ceaușescu, dacă arată ca noi, probabil că acolo este și o finanțare de la grupul BEI.
Instrumente financiare
Noi intervenim printr-o paletă foarte largă de produse și instrumente financiare, pornind de la împrumuturi directe, cum sunt cele pentru infrastructură, de exemplu, la împrumuturi intermediate, cele pe care le dăm prin bănci pentru a ajunge la IMM-uri, pentru că nu avem capacitatea fizică de a analiza riscul fiecărui IMM și atunci folosim bănci intermediare pentru a împinge banii aceștia către întreprinderile mici și mijlocii.
Apoi vorbim de garanții. Acestea sunt produse care intră mai ales în apanajul Fondului European de Investiții, tot așa, garanții pentru IMM-uri cu anumite ținte. Prin aceste împrumuturi intermediate, dar și prin produsele de garantare căutăm să atingem niște obiective, cum ar fi stimularea investițiilor verzi sau eficientizarea energetică la nivelul IMM-urilor sau a localităților.
Avem, bineînțeles, și instrumente mai sofisticate, cum sunt fondurile de private equity, fondurile de venture capital, iar acestea sunt direcționate mai ales prin intermediul FEI.
Avem, de asemenea, și în cadrul Băncii Europene de Investiții produse de venture debt care caută să stimuleze sau să scaleze întreprinderile care au depășit stadiul de startup, vorbim de participații care susțin deja un proiect demonstrat, validat deja în piață.
Cerem băncilor cu care lucrăm să transmită o parte din avantajul financiar care vine de la noi. Banca respectivă trebuie să aibă un portofoliu care să se plieze pe criteriile noastre. Evident, ele își pun o marjă pentru că preiau riscul direct, dar trebuie să evidențieze componenta de beneficiu financiar care vine de la noi.
Modelul nostru este simplu: ne împrumutăm pe piețele de capital, suntem cotați AAA, deci ne împrumutăm foarte avantajos și nu suntem o bancă orientată spre profit. Avem și noi costuri și o marjă administrativă, dar datorită costului redus de finanțare, putem să oferim termene foarte avantajoase.
Emisiunea de obligațiuni a Electrica a fost o premieră pentru piața românească, prima obligațiune verde a unei corporații. Într-adevăr, banca noastră a fost investitor ancoră în acel proiect. Proiectul s-a bucurat de un succes enorm, atrăgând foarte mult interes din partea investitorilor. A contat probabil și semnalul trimis de noi.
Trebuie menționat că banca noastră are o colaborare mult mai lungă cu Electrica. Ei au avut și împrumuturi de la noi, cred că vreo 400 de milioane de euro care sunt trase integral. Am avut de-a lungul timpului și diverse proiecte de consultanță, este o colaborare pe termen lung, cu beneficii de ambele părți.
Domenii prioritare
Toate aceste proiecte de infrastructură au, în cele din urmă, rolul de a aduce bunăstarea în regiuni mai puțin prospere. Am vorbit de A1, dar noi am finanțat și A7, Autostrada Moldovei, care când va fi finalizată va reduce în mod dramatic timpul și riscul de trafic și, evident, va contribui la dezvoltarea regiunii ca atare.
Proiectele noastre înseamnă întotdeauna noi locuri de muncă și stimularea întregului lanț de aprovizionare. Impactul se vede prin trafic mai fluid, printr-o mai bună rută de aprovizionare, reducerea distanțelor și a timpilor de aprovizionare și mai puțină poluare.
În următorii ani, uitându-mă și la pipeline-ul nostru, dar și la nevoile strategice ale României, finalizarea marilor proiecte de infrastructură rămâne o prioritate.
În privința modernizării căilor ferate, acolo unde viteza medie cu care se deplasează trenurile în România la ora actuală este de 45 de km pe oră și unde ambiția este să ajungem spre 100 de km pe oră, ambiția este ca în viitorul nu foarte îndepărtat să avem și trenuri de mare viteză.
Aș mai adăuga noi capacități de producere și de stocare a energiei. În România, prețul energiei este încă ridicat deoarece nu avem încă suficiente capacități care să acopere necesarul și pentru că România nu este conectată foarte bine cu rețelele din centrul și vestul Europei. Capacități de producție, capacități de stocare, dar și modernizarea rețelelor – toate acestea duc la obiectivul de autonomie energetică al României.
Sunt diverse instrumente, multe dintre ele se derulează și cu ajutorul nostru la nivelul Ministerului Energiei. Există preocupare și pentru mărirea capacităților de stocare și toți marii jucători au proiecte care deja merg în tandem: noi capacități (solar, eolian) cu stocare. Este o piață încă în creștere și unde văd mult potențial în următorii ani.
Aș mai menționa și investițiile în educație și sănătate. Venim nu numai cu finanțarea propriu-zisă, dar și cu asistență tehnică. Dacă vorbim de sănătate, noi acordăm asistență pentru construirea celor trei spitale regionale, Iași, Cluj și Craiova, care vine la pachet și cu o finanțare substanțială din partea noastră.
Dacă vorbim de transport, spuneați mai devreme că România a învățat să facă autostrăzi, aș îndrăzni să spun că asta este și mulțumită sprijinului pe care în ultimii 10 ani grupul nostru l-a acordat prin JASPERS (pregătire de proiecte) și prin programul PASSA (asistență la nivelul ministerelor).
Prioritizăm infrastructura de transport, energia, eficiența energetică și renovarea clădirilor. România, spre deosebire de vestul Europei, nu are o problemă de insuficiență a fondului locativ – este probabil țara cu cei mai mulți proprietari, procentual vorbind – dar există o problemă cu calitatea fondului locativ. Există nevoia de renovări structurale atât la clădirile de locuințe, cât și la cele publice.
De asemenea, în ceea ce privește investițiile în educație, avem cinci sau șase contracte semnate cu cele mai importante instituții de învățământ superior din țară, fie că vorbim de cămine studențești, fie de campusuri noi, cum este cel pentru Facultatea de Chimie de la Polizu.
Există universități foarte căutate care atrag studenți străini și au nevoie să construiască campusuri noi. De exemplu, Facultatea de Medicină de la Cluj are inclusiv în Hamburg un punct pedagogic în campus și caută să se extindă.
Investim în laboratoare, cercetare, digitalizare, centre de date și inteligență artificială. Toate acestea sunt legate de consorțiile universitare care lucrează pe proiecte de cercetare.
Proiecte notabile
Obiectivul nostru este unul pe termen mai lung, pentru că noi vrem să mărim capacitatea administrativă a autorităților publice pentru a implementa proiecte și pentru a executa achiziții publice complexe.
Acum doi ani am avut niște împrumuturi foarte mari acordate pentru modernizarea rețelelor electrice: un împrumut de 200 de milioane de euro la Electrica și unul cu aceeași sumă către Delgaz.
Aș mai menționa fabrica Nokian de la Oradea, care este o premieră pentru că este prima fabrică de cauciucuri cu emisii nete zero. Fabrica asta a însemnat o relocalizare a producției din Rusia în România. Costul total a fost semnificativ, cred că vorbim de 650 de milioane de euro, care a inclus un ajutor de stat și un împrumut semnificativ din partea noastră.
Aș mai vrea să menționez proiectul recent cu Antibiotice Iași, care a însemnat un sprijin pentru extinderea paletei de produse și pentru modernizarea liniilor de producție.
Poate nu în ultimul rând, amintesc de investițiile pe care le-am făcut la Oradea. Au fost nu mai puțin de patru împrumuturi-cadru prin care am contribuit în majoritatea axelor de modernizare a orașului – transport sustenabil, iluminat, zone verzi.
Eligibilitatea proiectelor
În primul rând, proiectul trebuie să contribuie la una din prioritățile noastre strategice. Apoi, trebuie să fie bancabil, să se susțină pe el însuși. Ne uităm la soliditatea financiară a celui care se împrumută, dar și la soliditatea tehnică a proiectului în sine.
Rolul băncii este de a îmbunătăți proiectele. Proiecte care poate într-o stare inițială nu îndeplinesc toate criteriile beneficiază de asistență tehnică de la noi sau de procesul de due diligence pe care îl facem in-house cu inginerii și economiștii noștri.
Acest proces face ca respectivul proiect să atragă finanțare și din alte surse. Implicarea BEI este un fel de ștampilă de calitate. De cele mai multe ori, odată implementat un proiect cu un beneficiar, avem și un repeat – al doilea, al treilea proiect.
Nu ne uităm doar la ce e mai ușor de făcut. De fapt, trebuie să ne uităm la ce e mai greu, adică acolo unde dintr-un motiv sau altul nu s-a putut face fără noi.
Banca este implicată și în finanțarea tranziției juste. Condiția Comisiei este ca proiectele respective, ca să beneficieze de acea componentă de grant de 25%, să fie implementate de către noi. La noi e vorba de șase județe care au avut exploatări miniere sau industrii care au dispărut, iar acest mecanism ajută la renașterea economică a zonei.
România este în continuare cel mai mare beneficiar de asistență tehnică din partea grupului BEI. Biroul nostru din București este unul dintre cele mai mari din Europa, cu aproximativ 30 de angajați plus consultanții. Această experiență a creat relații foarte bune cu autoritățile, fie că sunt primării, consilii județene sau ministere.
Aș aminti orașul Ploiești, unde am venit anul trecut cu o asistență tehnică gratuită pentru a-i ajuta la scrierea modelului financiar pentru un proiect de transport urban. Primăria nu mai lucrase niciodată cu noi. Asistența noastră a ajutat la analizarea capacității de rambursare și la optimizarea procesului de achiziție publică.
Avantajul nostru este modelul centralizat: analiza și aprobarea proiectelor se face la Luxemburg. Acest model înseamnă că noi vedem proiecte de transport din toate țările. Aceeași echipă evaluează proiecte în Cehia, în România sau în țările scandinave, realizându-se un transfer de expertiză foarte valoros.
.png)
