Potrivit ministrului, în cadrul coaliției guvernamentale există „o deschidere mai mare ca niciodată” pentru eliminarea IMCA, un semnal clar că tema a trecut de faza discuțiilor tehnice și a ajuns în zona deciziilor politice cu impact major.
Nazare: „IMCA frânează investițiile și îmi doresc să fie eliminat”
În intervenția sa, ministrul a subliniat că impozitul pe cifra de afaceri, introdus inițial ca o măsură de simplificare fiscală, a devenit în timp o frână pentru creșterea companiilor. „Este o taxă care frânează investițiile și îmi doresc să fie eliminată”, a afirmat Nazare. Argumentul principal: firmele sunt taxate pe vânzări, nu pe profit, iar în sectoarele cu marje mici sau investiții mari, presiunea fiscală devine disproporționată.
Această poziție este în acord cu apelul public al marilor asociații de business, care au avertizat că menținerea IMCA „poate îngropa economia”, în special într-o perioadă în care costurile de finanțare și de operare cresc.
IMCA, un impozit contestat încă de la introducere
Impozitul pe cifra de afaceri a devenit în ultimii ani una dintre cele mai controversate măsuri fiscale. Simplu la administrare, dar agresiv în practică, el lovește în special domeniile cu rotunjiri mici ale profitului: construcții, comerț, distribuție, turism, transporturi – sectoare care formează structura de bază a economiei românești.
Pentru o firmă cu marjă de profit de 2-3%, o taxă de 1% aplicată la vânzări poate însemna până la 30-50% din profit, uneori chiar mai mult. În contextul actual, în care costurile operaționale cresc, mulți antreprenori au susținut că IMCA transformă afacerile mici în entități neprofitabile.
Eliminarea lui ar reprezenta cea mai importantă reformă fiscală din ultimii ani, cu efect direct asupra investițiilor, competitivității și reinvestirii profiturilor.
Decizia se va lua în decembrie
Chiar dacă ministrul Finanțelor își exprimă clar dorința, eliminarea IMCA depinde de acordul coaliției și de recalibrarea bugetară pentru 2026. Guvernul trebuie să găsească soluții pentru a înlocui veniturile pierdute și a nu afecta ținta de deficit.
Impozitul pe cifra de afaceri (IMCA) a fost introdus în România ca parte a reformei fiscale din 2023–2024, cu scopul declarat de a crește rapid veniturile bugetare și de a combate optimizările fiscale practicate de unele companii cu profit declarat foarte mic. Măsura a înlocuit în mare parte impozitarea pe profit pentru firmele mari și anumite categorii de companii, transformând baza de calcul din profit în cifra de afaceri, chiar și atunci când marjele sunt reduse.
Veniturile pe 2025 din IMCA
Pentru anul 2025, Ministerul Finanțelor a prognozat venituri însemnate din IMCA, estimate la aproximativ 17–18 miliarde de lei, sumă considerată necesară pentru acoperirea deficitului și pentru respectarea jaloanelor fiscale asumate în fața Comisiei Europene. Prin această taxă, statul miza pe colectarea unui flux stabil, ușor de administrat și mai puțin vulnerabil la optimizări contabile.
IMCA se aplică firmelor cu cifra de afaceri peste 50 de milioane de euro, respectiv marilor companii active în retail, distribuție, energie, producție, construcții, telecom și alte sectoare cu rulaje mari, dar profitabilitate uneori volatilă. În unele variante de aplicare, au fost vizate și companiile din Horeca sau transporturi, însă cele mai afectate au fost firmele cu marje mici, unde chiar și un impozit de 1% poate depăși profitul anual.
Mediul privat a avertizat încă de la început că impozitul pe cifra de afaceri distorsionează piața, penalizează investițiile și reduce competitivitatea companiilor românești.
Tocmai de aceea, presiunea mediului de afaceri a dus în 2025 la reluarea discuției privind eliminarea IMCA începând din anul 2026.
