Elisabeta Moraru, Google România: Avem nevoie de mai multe modele de antreprenori de succes

Având o experiență de aproape 20 de ani în domeniul vânzărilor și marketingului, dezvoltării de afaceri și trainingului, Elisabeta Moraru are o carieră de aproape un deceniu și jumătate în cadrul Google România. Din 2022, a fost numită în funcția de Country Director. 

Privind înapoi la anii petrecuți la Google România, Elisabeta Moraru spune că cel mai important aspect este legat de încrederea acordată potențialului său profesional.

„Primul aspect este că Google a decis să parieze pe potențialul meu profesional în momentul în care mi s-a dat șansa să preiau rolul de Country Manager. A prevalat potențialul versus experiența deja acumulată și pentru mine acest lucru a fost o trambulină pe care am avut șansa să mă urc și să învăț enorm, iar celălalt lucru este despre cum poți să te reîndrăgostești de o companie prin felul în care reușește să se reinventeze și să inoveze.”

În ceea ce privește mediul antreprenorial românesc, Elisabeta Moraru menționează importanța construirii unui produs gândit pentru scalare globală, încă de la început.

„Eu sunt tributară educației de tip Stanford, unde vorbim de îmbunătățire nu cu 10%, ci cu 10x. Acel moonshot pe care îl caută, în general, startup-urile din tehnologie. În anii recenți și nu numai, în România, inovația are mult mai mare legătură cu ideea de a pivota către o direcție laterală versus ceea ce deja se întâmplă pentru o companie. 

Cred că unul dintre punctele în care am văzut companii din Cehia sau Polonia mult mai prezente în achiziție este acela de a dezvolta produse sau servicii care din momentul concepției sunt gândite pentru o piață globală. Cred că acolo e un punct unde România ar putea să câștige enorm pe viitor dacă am reușit să avem mai multe start-up-uri, pe lângă cele deja prezente, care s-ar concentra în direcția aceasta.”

Legat de punctele forte și slabe ale ecosistemului local de startup-uri, Elisabeta Moraru subliniază importanța comparației cu ce se întâmplă în regiune.

„Cred că e important să ne comparăm cu regiunea pentru că sunt foarte multe fonduri de investiții regionale, care activează în România, au o privire de ansamblu regională și se uită comparativ între piețe. Cred că, în continuare, România are acest atu al unei forțe de muncă cu competențe foarte valoroase, mai ales în zona de IT. Și, bineînțeles, faptul că există atât de mult loc de inovație și de dezvoltare e o oportunitate. Am putea să vedem și partea goală a paharului din punctul acesta de vedere și să spunem că este și un risc. 

De ce să investim într-un mediu în care nu există deja o masă critică de unicorni similar cu ce se întâmplă în Baltice sau cum vedem că se întâmplă în Polonia? Toate aceste elemente pot fi văzute și ca un plus și ca un minus, dacă există susținere din partea autorităților publice, crearea unei companii în 48 de ore, zona de beneficii fiscale sau zona de servicii publice electronice.”

Despre distribuirea rolurilor între mediul privat și public 

• Este un dialog continuu. Rolurile respective sunt într-o mișcare constantă în funcție de etapele de evoluție ale companiei. Am avut șansa să colaborăm cu companii din faza lor de creare și de dezvoltare a produsului, de exemplu cu colegii de la UiPath lucrăm de la începuturi și colaborarea a evoluat de-a lungul timpului.
• În momentul în care produsul și serviciile sunt într-un stadiu de dezvoltare care deja înseamnă achiziție de piață, serviciile pe care noi le putem oferi sunt în zona de marketing digital, de exemplu. Dacă vorbim de a pivota pentru a crea un produs nou, vorbim de infrastructura și consultanța pe care le putem oferi.
• Vorbim și despre partea de educare, de training-uri asupra cărora noi am insistat foarte mult, pentru că sunt cel mai important element în adopția oricărui tip de tehnologie. Schimbarea înseamnă, de fapt, management al schimbării, dar nu înseamnă doar achiziția unei licențe și apăsarea unui buton magic. Înseamnă foarte multă adaptare și schimbare culturală. 

Despre deciziile statului pentru a stimula digitalizarea

• Nu este nevoie de nimic controversat ca să stimulăm piața digitală. Avem atât de multe exemple din jurul nostru în care s-a creat un circuit virtuos prin investițiile din partea statului în zona de infrastructură digitală pentru cloud guvernamental, de exemplu, care ulterior să fie pus la dispoziția IMM-urilor. Zona de interoperabilitate și de transparență a datelor poate să însemne o șansă pentru foarte multe companii din IT care să-i ofere statului servicii și aplicații care ar putea face diferența. Din nou, circuitul virtuos ar crește și ar dezvolta economia. 
• Nu mă pot gândi la elemente sau decizii nefavorabile pentru că, de fapt, e nevoie doar de implementarea tuturor proiectelor pe care, de-a lungul timpului, fie asociațiile din industrie, fie companiile sau guvernul le-au avut în vedere.

Despre evoluția mediului antreprenorial

• ​​Ultimii șase ani au fost buni pentru ecosistemul de startup-uri din România. Am văzut companii care au reușit să depășească acel barem de minimum trei ani de existență, astfel încât să înceapă să scaleze. 
• Companiile care acum sunt la generația a doua eu le văd ca pe niște startup-uri, pentru că multe dintre noile direcții ale companiilor sunt setate de oameni de business din generația a doua, care vin cu acumen destul de bun de business și care dezvoltă linii noi de business pentru companiile respective. 
• Sunt optimistă. Cred că avem dezvoltare și îmi place foarte mult să urmăresc ce se întâmplă în zona de finance și medtech. Am văzut companii din această zonă și am văzut proiecte extraordinare pe zona de AI, cu soluții și servicii care pot îmbunătăți calitatea vieții sau ne ajută să prevenim degradarea sănătății.  
• Cred că o direcție critică este ce se întâmplă cu forța de muncă. Vedem rezultatele DESI, PISA, vedem abandonul școlar. Mă întreb peste cinci ani cum vom putea să fructificăm aceleași șanse pe care vrem să le avem, dacă lucrurile evoluează cum ne așteptăm. Infrastructura pe care o avem în colaborarea privat-public va conta, de asemenea, foarte mult. Avem premise extraordinare, vedem și ce se întâmplă în țările din jur și sunt foarte multe zone în care putem să vedem dezvoltare.

Despre responsabilitatea companiilor globale de tehnologie 

• Aici mă limitez la cum face Google lucrurile. Sunt aproape 14 ani de când lucrez în companie și am avut șansa să creăm foarte multe proiecte pe care de aici, de la nivel local, le-am propus companiei și am avut susținere. 
• Cred că un rol foarte important este într-un triumvirat pe care ne place foarte mult să lucrăm: zona de dezvoltare economică, pentru că și noi la rândul nostru suntem un promotor al economiei românești prin faptul că ajutăm companiile să exporte prin marketing digital. De asemenea, în momentul acesta cu tot ceea ce înseamnă AI văd un potențial de creștere exponențială. 
• A doua este zona educațională, iar aici este aria care ne-a atras cel mai mult atenția și nouă ca echipă locală, pentru că ne-am dorit întotdeauna să vedem și nivelul de alfabetizare generală, dar mai ales alfabetizarea digitală, crescând și făcând diferența pentru viitorul tinerilor. În era AI, acest lucru face diferența între o societate alfabetizată AI și una nealfabetizată AI. Aici poate să fie o șansă pentru viitor și pentru democratizarea opțiunilor. 
• Al treilea element este cel cultural. O dezvoltare în care cred și unde am văzut proiecte extraordinare, care ne-au plăcut foarte mult. De exemplu, avem Via Transilvanica, sau muzee românești care pot fi văzute online. Toate acestea susțin o dezvoltare echilibrată a noastră ca țară. 

Despre riscul de a rămâne în urmă versus graba adopției AI 

• De curând, a fost lansată o hartă cu procentele de adopție a Inteligenței Artificiale în Europa și România, din nou, are un procent mai mic. Luăm ca exemplu o companie de logistică și o companie din Cehia. Ambele au nevoie să își ducă produsele cât mai eficient, cât mai repede. Una folosește optimizarea rutei cu AI, una nu. Este ca și cum ar fi, în 2010, o companie care nu folosește internet. 
• Scenariile acestea nu pot fi evitate decât printr-o educare continuă. Zilnic simt nevoia să citesc despre ceea ce se întâmplă, pentru că zilnic apar dezvoltări, versiuni noi și beneficii suplimentare legate de AI.
• Văd și oportunitățile pe care le aduce o astfel de resursă. Abordarea pe care o propun eu companiilor, dar și școlilor, profesorilor și părinților este să ne educăm despre ce poate face acest instrument și să alegem cum îl folosim, fiind și foarte conștienți despre riscuri. Există o serie de riscuri care vin din crearea unui instrument care nu are la bază principii etice. Ambele zone sunt o responsabilitate și trebuie să cunoaștem aceste elemente.

 Despre cele mai promițătoare verticale

• Fintech și medtech. Cred că sunt două zone de maximă importanță pe viitor. Dar structura economică a României este foarte direcționată către agricultură, de exemplu. Ce ar însemna pentru agricultură utilizarea eficientă a AI, astfel încât să optimizăm recoltele, producția, distribuția și resursele pe tot lanțul acesta? Cred că orice zonă poate să însemne o arie de potențial de excelență, dacă există aceste resurse coagulate cu o strategie și o bună guvernanță.

Despre ce le lipsește fondatorilor români

• Am văzut, mai ales în ultimii ani, cum se elimină încet din toate aceste opreliști. Înainte, nu știam ce înseamnă antreprenoriat. Încet-încet, generațiile noi s-au educat. Am început să descoperim ce presupune zona de obținere de investiții, au venit fonduri, au venit investitori și România este căutată pentru a atrage capital. Am învățat și ce înseamnă profesionalizarea companiilor în zona de CEO, CFO și angajarea de oameni competenți. Am văzut apoi și ce înseamnă dezvoltarea de competențe pentru product development, pentru că nu aveam o școală în această zonă și încet s-au închegat și aceste elemente.
• Ce am văzut în ultima perioadă și mi-a plăcut este deschiderea de a crea și alți fondatori. Am văzut mult mai multă susținere și coagulare în jurul antreprenoriatului românesc, ceea ce mi se pare remarcabil și cred că e nevoie de și mai mult. Avem nevoie de modele, astfel încât antreprenoriatul să fie văzut ca o zonă de dezvoltare pentru tineri. Când mergem în școli și îi întrebăm pe viitorii absolvenți ce rută profesională îi interesează, în continuare, marea majoritate care ne răspunde ne vorbește despre profesii clasice pe care le-au învățat din mediul în care au trăit. Mult mai puțin decât ne-am aștepta întâlnim tineri care să spună că vor să devină antreprenori. Deci au nevoie de și mai multe modele de succes pe care să le considere demne de urmat.
• Cred că lipsește încă acel grup necesar, minimal, care să genereze un sentiment de apartenență la o comunitate de startup-uri suficient de puternică, astfel încât să dea încredere, cum s-a întâmplat în Lituania, de exemplu. 

Despre cele mai valoroase abilități umane în era AI

• Prompt engineering este unul dintre termenii cei mai căutați anul trecut. Cred că este o șansă extraordinară pentru profesiile din zona de filozofie lingvistică, pentru că instrumentul cel mai folosit în a comunica cu aceste tool-uri este cuvântul. Curiozitatea, disponibilitatea de a învăța, abilitățile de colaborare și de gândire critică sunt, de asemenea, foarte importante pentru că vor putea fi folosite astfel încât să utilizăm și instrumentele pe care AI-ul le pune la dispoziție.

Despre cum se vede evoluția României

• De-a lungul anilor, am publicat la final de an topul căutărilor în trending. În primii ani când am făcut acest lucru, aveam surprize și ne întrebam dacă oare românii sunt singurii care caută așa ceva și apoi ne-am uitat și în țările din jur și în alte țări și am văzut că, de fapt, avem conștiința comună și societățile au foarte multe similarități.
• Ce am văzut și ne-a încurajat foarte mult în perioada pandemiei a fost că zona de YouTube a crescut mult. Interesul pentru educație, partea de podcast-uri, zona de DIY, de bricolaj, activități de tip hobby au crescut foarte mult. Acest lucru este încurajator pentru că, în același timp, YouTube a crescut foarte mult ca procent și de utilizare pe televizoare inteligente. Acest lucru înseamnă că se petrece mult timp acolo.

Despre cum s-a schimbat percepția asupra eșecului

• Cred că e o evoluție considerabilă, odată ce am început să vedem mai multe startup-uri care au fost înființate și apoi au încetat să activeze pentru că nu au funcționat sau și-au schimbat activitatea.
• La acest lucru a contribuit și faptul că foarte mulți dintre fondatori au folosit resurse educaționale de la cele mai importante universități din SUA, din Anglia și au venit cu acest acumen de business care presupune și filozofia: testează, greșește rapid, reinventează, folosește orice ca să vii cu alte lucruri noi. 

Despre planurile Google România

• Ne păstrăm pe poziție în zona de potențiator economic, pentru că toate instrumentele și resursele pot fi folosite în acest sens. Ne păstrăm toate cele trei direcții pe care le-am menționat mai devreme pentru că focusul educațional rămâne. Anul acesta avem foarte multe proiecte pe care le pregătim sau pe care le continuăm. Iar pe partea culturală cred că este atât de mult potențial pentru România, încât nu văd decât o continuare.

Un sfat pentru fondatorii care se pregătesc de prima rundă de finanțare

• Aș face o propunere oricărui fondator de startup: să ceară ajutorul. Fie că o face către Google, fie că o face către orice altă companie care poate să-i ofere platformă de dezvoltare sau servicii pentru a se dezvolta, să o facă. Pentru că cel mai important lucru este să câștige gravitas cât mai repede, pentru a putea crește. Orice potențial partener care are know-how este cel mai bun aliat.

‍