Companiile IT resping introducerea taxei de solidaritate și majorarea TVA

Companiile IT resping introducerea taxei de solidaritate și majorarea TVA
Industria IT respinge taxa de solidaritate și majorarea TVA, cerând un plan economic bazat pe digitalizare, investiții și combaterea evaziunii, nu pe supraimpozitarea sectoarelor performante. Patronatul avertizează că măsurile fiscale actuale descurajează munca și afectează grav domeniul.

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) solicită o consolidare economică inteligentă, bazată pe digitalizare, investiții productive și combaterea evaziunii, nu pe supraimpozitarea sectoarelor performante sau vulnerabile.

„Într-o lume în transformare accelerată, România nu poate merge înainte cu politici reactive și improvizații fiscale”, se arată în comunicatul transmis de ANIS.

„Avem nevoie de un plan de consolidare bazat pe digitalizare, investiții productive și combaterea evaziunii, nu pe supraimpozitarea segmentelor deja performante sau vulnerabile. Avem de ales între a continua presiunea asupra celor care contribuie deja semnificativ sau a repoziționa politicile publice spre sprijin, inovare și parteneriat economic real. Alegerea ar trebui să fie simplă”, consideră reprezentanții industriei.

Industria IT a generat în 2023 aproape 8% din PIB-ul național și a contribuit cu un excedent comercial de peste 20 de miliarde de euro în ultimii cinci ani. Sectorul are o productivitate orară peste media UE și este singurul care aduce circa 7 miliarde de euro net din exporturi. Cu toate acestea, eliminarea facilităților fiscale în 2023 a avut efecte negative vizibile:

„63,2% dintre firmele IT au raportat impact negativ asupra performanței financiare, iar 21,1% au avut venituri în scădere în 2024. 76,3% dintre companii spun că reducerea poverii fiscale pe muncă este o prioritate absolută.”

Povara fiscală e deja mare pe forța de muncă

România se regăsește în top 5 țări europene cu cea mai mare povară fiscală pe muncă. Potrivit Eurostat, această povară atinge 41,3% — peste media UE de 38,8%. Situația devine și mai dramatică atunci când sunt luate în calcul și contribuțiile angajatorului: „100 de lei de salariu net costă în realitate peste 170 de lei. Diferența se duce la stat, sub formă de CAS, CASS, CAM și impozit pe venit”, arată reprezentanții ANIS.

În alte state europene cu niveluri similare de impozitare a muncii, guvernele implementează sisteme complexe de deductibilități care atenuează efectele asupra salariaților. În România, însă, singura facilitate este „o sumă anuală derizorie pentru contribuția la pensia facultativă”, acuză ANIS.

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS), cu o experiență de 25 de ani și peste 150 de companii membre, se poziționează ca un partener credibil de dialog pentru construirea unui viitor economic bazat pe tehnologie și sustenabilitate. România are nevoie de un plan, nu de un nou val de impozite. Iar alegerea, așa cum spune chiar ANIS, ar trebui să fie simplă.

Supraimpozitarea va bloca dezvoltarea domeniului IT

Unul dintre argumentele vehiculate recent în spațiul public este introducerea unei „taxe de solidaritate”, care ar presupune un impozit progresiv mai ridicat pentru angajații cu venituri mari. ANIS avertizează că o astfel de măsură ar avea efecte contrare celor dorite.

„Stabilirea unor praguri fixe pentru impozitare mai ridicată poate crea efecte inverse: angajații vor evita depășirea artificială a unui prag ca să nu fie penalizați, ceea ce înseamnă venituri mai mici declarate și taxe mai puține colectate.”

În opinia ANIS, acest tip de politică descurajează exact acele segmente care susțin economia.

„În privat, salariile mari reflectă competență, productivitate și asumare de responsabilitate. În sectorul public, exemple precum medicii specialiști arată cât de valoroși sunt acei profesioniști pe care nu-i avem în număr suficient. Problema nu sunt acești oameni, ci lipsa de responsabilizare în administrație. Nimeni nu-și pierde funcția pentru un deficit bugetar de 9% sau pentru un gap de TVA de 30%”, se precizează în comunicatul patronatului.

Apelul ANIS este unul clar și articulat: România trebuie să regândească din temelii modul în care își construiește politicile fiscale. Supraimpozitarea, în special a sectoarelor care aduc valoare adăugată, nu este o soluție sustenabilă.

„Avem de ales între a continua presiunea asupra celor care contribuie deja semnificativ sau a repoziționa politicile publice spre sprijin, inovare și parteneriat economic real.”

Majorarea TVA-ului va afecta industria

ANIS aduce în discuție și lecțiile recente ale trecutului fiscal românesc. În 2010, majorarea TVA de la 19% la 24% a avut consecințe severe:

„Majorarea TVA a dus la o explozie a inflației (7,96%) și o cădere a consumului cu peste 5%. Deficitul a fost ‘acoperit’, dar economia s-a contractat.”

De asemenea, se subliniază că doar 7% dintre salariații români depășesc pragul de 10.000 de lei net/lună. Prin urmare, o taxare suplimentară a acestei categorii nu ar genera încasări semnificative — doar 0,2% din PIB — însă ar avea un impact negativ sigur: recesiune, pierderi de locuri de muncă și închideri de companii.

„Niciun scenariu de creștere a impozitării pe muncă nu rezolvă problema deficitului bugetar excesiv. [...] În schimb are un impact cert în scădere economică, care ne duce în recesiune, închideri de companii, pierderi de locuri de muncă.”

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Profi, în anul tranzacției. Pierderi istorice de 537 mil. lei în 2025. Începând de astăzi, Profi și Mega Image operează sub o
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A
Distribuie acest articol