O inițiativă depusă recent în Parlament dorește diferențierea salariilor după experiență și studii. În privința acestui proiect, sindicatele au poziții diferite. Asta în timp ce Confederația Patronală Concordia susține menținerea nivelului actual.
Lucrurile ar putea să fie clarificate astăzi, miercuri -10 decembrie, când are loc Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social, o bună ocazie pentru Guvern și partenerii sociali să se pună de acord în privința majorării sau înghețării salariului minim brut garantat în plată.
Discuțiile se anunță destul de aprinse, mai ales că ministrul Muncii, Florin Manole, spune că legea trebuie respectată și salariul minim trebuie să crească în 2026.
Înghețarea salariului minim
Cel mai probabil salariul minim va fi înghețat, în 2026. De altfel și premierul Ilie Bolojan s-a exprimat în acest sens în ultima vreme. - „pentru salariul minim nu avem spaţii foarte mari de creştere, datorită realităţilor economice şi bugetare pe care le avem”.
Pe surse circulă informația că Guvernul pregătește o ordonanță de urgență în acest sens.
Pe de altă parte, ministrul Muncii, Florin Manole, susține creșterea salariului minim, în 2026. „Dacă s-ar aplica legea salariului minim, s-ar putea crește salariul minim cu 300 de lei brut sau cu 700 de lei brut”, arată ministrul Muncii, Florin Manole.
O majorare a salariului minim la 4.350 lei, cu 300 lei mai mult decât nivelul actual de 4.050 lei, au propus și cele mai multe federații sindicale. Cât privește patronatele, acestea nu sunt de acord cu majorarea sau dacă acest lucru se va întâmpla, creșterea ar trebui să fie la nivelul minim.
Salarii diferențiate
O nouă inițiativă de modificare a Codului muncii - proiectul de act normativ este depus la Senat - propune introducerea unor gradații și coeficienți care să diferențieze salariul minim în funcție de nivelul de calificare și de experiența profesională, anunță Blocul Național Sindical (BNS), care susține acest demers.
Proiectul de act normativ propune reglementarea în regim de urgență a salariului minim, prin introducerea a 5 gradaţii în funcţie de vechime şi a 11 coeficienți de salarii în funcție de studii.
„Inițiativa vine în contextul în care România se confruntă de ani de zile cu o problemă gravă de salarizare: milioane de lucrători sunt plasați în zona salariului minim, indiferent de studiile lor, de vechimea acumulată sau de complexitatea muncii pe care o desfășoară. (...) este o măsură care poate crește atractivitatea pieței muncii din România, reducând dependența de importul de forță de muncă necalificată și presiunea asupra instituțiilor deja suprasolicitate”, arată membrii BNS.
În prezent, peste 2,25 milioane de salariați cu normă întreagă câștigă sub 4.582 lei brut, ceea ce înseamnă mai puțin de 2.739 lei net, adică sub 538 euro pe lună, potrivit datelor BNS.
„Această realitate a dus la plafonarea veniturilor, la transformarea României într-o piață a muncii ieftine și la un val masiv de migrație a lucrătorilor către statele vest-europene. În paralel, România a ajuns să importe forță de muncă în ritm accelerat, fără capacitatea instituțiilor de a asigura protecția adecvată a acestor lucrători și fără a rezolva problema structurală: nivelul scăzut al salariilor”, susține conducerea BNS.
Productivitate, în primul rând
Florin Jianu, președintele confederației patronale IMM România, are o altă abordare în privința criteriilor care pot să stea la baza diferențierii salariilor.
„Diferențierea ar trebui să fie făcută pe domenii și pe productivitate, nu în funcție de experiență și studii, n-are legătură una cu alta, una este salariul mediu în IT și alta în agricultură sau construcții”, a declarat pentru Termene.ro Florin Jianu.
În același timp, Carmen Burtea, președinte Comitetul Sectorial pentru Agricultură, Piscicultură și Pescuit din România, spune și ea că nu i se pare normal ca salariul minim să fie același pentru orice tip muncă - din agricultură, de exemplu.
„Una este munca pe care o are un lucrător calificat în cultura mare și alta este a celui care se califică în creșterea animalelor, unde trebuie să ai grijă de bunăstarea animalului și de foarte mulți factori. Acolo am foarte multă tehnologie, nu că la cultura mare n-am avea, dar este mai puțină manualitate, este o muncă repetitivă, ceea ce este foarte greu. La fel, legumicultorul nu poate fi plătit cu salariul minim ca și în cazul pomicultorului, trebuie sa existe o diferențiere în funcție de nivelul de calificare”, ne-a declarat Carmen Burtea.
Ce spune experții din piața muncii
La rândul ei, specialistul în recrutare Mădălina Anghene, spune că discuția legată de diferențierea salariilor pare să reflecte preocupările mai largi legate de nivelul salariilor și de sustenabilitatea pieței muncii.
„Ideea de diferențiere în funcție de experiență și studii poate avea implicații importante pentru piața muncii, însă rămâne de văzut cum va fi implementată și ce efecte concrete va produce”, ne-a precizat Anghene.
Numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim pe economie era de 1,06 milioane, în august 2025, conform datelor de la Inspecţia Muncii, în timp ce la nivel de economie numărul ajungea la 6,6 milioane.
-min.webp)