În același timp, în ultimii ani, țara începe să înregistreze o creștere a imigrației, într-un context global în care mobilitatea forței de muncă atinge niveluri record. Aceste concluzii reies din studiul EY „Migrația la răscruce de drumuri: Evoluția emigrației și imigrației în România în cadrul sistemului global”.
Migrația – fenomen economic, nu doar social
La nivel global, peste 300 de milioane de persoane trăiesc în afara țării de origine, pe fondul conflictelor armate, instabilității economice și diferențelor sociale. În Uniunea Europeană, fenomenul migraționist se suprapune peste îmbătrânirea populației și deficitul de forță de muncă, iar România resimte din plin aceste tendințe.
Corina Mîndoiu, Partener EY România, subliniază că migrația are un impact direct asupra economiei și mediului de afaceri. Pentru companii, atragerea de lucrători străini presupune procese mai riguroase de recrutare și control al intermediarilor, costuri mai mari și timp suplimentar, dar și protecție împotriva riscurilor juridice și reputaționale.
Impactul exodului românilor
Între 2008 și 2024, emigrarea a devenit un fenomen definitoriu pentru România post-comunistă. Plecarea tinerilor profesioniști și a specialiștilor bine pregătiți a generat un deficit semnificativ de forță de muncă în sectoare-cheie precum IT, inginerie și servicii profesionale. Capitalul uman a fost afectat în toate segmentele de calificare.
Pe de altă parte, remitențele trimise de românii din diaspora au contribuit consistent la economia națională, reprezentând o sursă importantă de venit pentru numeroase familii și comunități.
Studiul face o comparație cu Polonia, care a implementat programe dedicate pentru a încuraja reîntoarcerea cetățenilor, oferind sprijin financiar, facilități pentru locuințe și oportunități în cercetare și universități. România, deși conștientizează importanța diasporei, întâmpină dificultăți în crearea unui cadru atractiv pentru revenirea românilor. Lipsa unor politici coerente de reintegrare poate duce la creșterea șomajului și la presiuni suplimentare asupra sistemelor de pensii și sănătate.
România devine țară de imigrație
În paralel cu exodul românilor, România începe să atragă tot mai mulți lucrători străini, în special din Nepal, Sri Lanka și Turcia. În perioada 2022–2024, țara a înregistrat un sold migrator pozitiv, cu mai mulți imigranți temporari decât emigranți temporari.
Iulian Pasniciuc, Director EY România, explică această schimbare prin două forțe majore: nevoia acută de forță de muncă și creșterea atractivității economice a României. Datele Eurostat arată că România a înregistrat cea mai mare creștere a venitului real al gospodăriilor pe cap de locuitor din UE, cu 134% între 2004 și 2024.
Totuși, integrarea imigranților rămâne dificilă. Barierele lingvistice, procedurile administrative și diferențele culturale pot îngreuna accesul acestora pe piața muncii. Fără politici eficiente de integrare, potențialul economic al acestui val migraționist riscă să fie subutilizat.
Efectele conflictului din Ucraina
Războiul din Ucraina a adăugat o nouă dimensiune fenomenului. Până în aprilie 2025, România a înregistrat peste 11,5 milioane de intrări ale cetățenilor ucraineni, dintre care aproximativ 252.000 au beneficiat de protecție temporară. Țara a fost în principal un coridor de tranzit, dar a oferit și oportunități de integrare pentru refugiații aflați la vârste active.
Această situație a creat presiuni logistice și administrative, dar și oportunități pentru companii, în special în sectoarele cu deficit de personal. Integrarea refugiaților depinde însă de sprijinul oferit de autorități și de mediul privat.
Nomazii digitali
Un fenomen emergent analizat de studiul EY este creșterea numărului de nomazi digitali, profesioniști care lucrează remote și aleg România ca bază temporară. Aceștia aduc competențe avansate și stimulează economia locală prin consum și inovare.
România a introdus un cadru legal pentru atragerea lor, însă birocrația și procedurile de viză trebuie simplificate pentru a valorifica pe deplin această oportunitate.
Studiul EY concluzionează că România se află într-un moment decisiv. Migrația poate fi un risc major sau un avantaj competitiv, în funcție de modul în care este gestionată. Exodul masiv din ultimii 20 de ani a afectat profund structura demografică și piața muncii, însă creșterea imigrației și apariția unor noi categorii de lucrători, precum nomazii digitali, oferă șanse reale de revitalizare economică.
.png)
