Decizia Comisia de Autorizare a furnizorilor de formare profesională de a arhiva 384 de standarde ocupaționale riscă să blocheze piața muncii pentru cel puțin șase luni, timp în care nu se pot organiza cursuri de calificare. Industrii precum agricultura și industria alimentară rămân fără meseriași, iar furnizorii de formare riscă pierderea fondurilor europene și anularea autorizațiilor deja plătite.
După ce oricum România stătea prost la acest capitol, existând industrii cu doar una-două meserii înregistrate, acum, furnizorii de formare profesională se află în situația de a întrerupe și acele cursurile organizate prin intermediul unor programe europene, ceea ce înseamnă că trebuie dați banii înapoi la Bruxelles.
Decizia
Asta după ce Comisia de Autorizare a furnizorilor de formare profesională a decis ca de anul viitor aproximativ 380 de standarde ocupaționale să fie trecute în arhivă, deoarece nu au mai fost actualizate în ultimii ani. Aceste standarde sunt baza legală pentru desfășurarea cursurilor de formare, a examenelor și a certificării competențelor profesionale. În lipsa lor, sectorul ar rămâne fără cadrul necesar pentru a pregăti personal calificat.
Practic întreaga piață va fi blocată cel puțin șase luni, cam cât ar dura teoretic revizuirea acestor standarde, dacă autoritățile nu decid amânarea termenului până la care acest lucru s-ar putea face, inclusiv pe bani europeni. Altfel, va fi greu de făcut un pas înainte, pentru că sindicatele și patronatele din industrie nu au capacitatea financiară de a susține acest demers.
Standardele ocupaționale reprezintă documente oficiale care stabilesc, în mod clar și detaliat, ce trebuie să știe și să poată face o persoană pentru a practica o anumită ocupație.
Fonduri europene, pierdute
Pare incredibil, dar, în prezent, există industrii întregi care nu au standarde ocupaționale decât pentru una-două meserii, în ciuda transformărilor profunde prin care a trecut piața muncii în ultima vreme, în contextul avansului tehnologic.
Printre sectoarele cele mai afectate de arhivarea standardelor ocupaționale, începând cu 1 ianuarie 2026, se află agricultura și industria alimentară.
Dragoș Frumosu, preşedintele Federației Sindicatelor din Industria Alimentară, spune că de aproape o lună Autoritatea Națională Pentru Calificări (ANC) a început să trimită adrese furnizorilor de servicii de formare profesională prin care amenință cu arhivarea.
„Sunt 384 meserii în această situație, în condițiile în care ANC a avut și proiecte pe fonduri europene ca să actualizeze standardele ocupaționale..(..) .Presupun că au revizuit niște standarde sau nu le-au terminat sau au cheltuit bani”, a declarat pentru Termene.ro Dragoș Frumosu, președintele Sindalimenta.
Riscul
Dacă se trece la arhivarea standardelor ocupaționale, marele risc este că nu se mai pot organiza cursuri de calificare pe meseriile respective, decât după revizuirea standardelor, ceea ce durează cel puțin șase luni.
Furnizorii de servicii profesionale, în schimb, se află într-o situație imposibilă.
„Foarte mulți dintre noi suntem avem în derulare proiecte pe bani europeni și suntem la jumătatea implementării lor. Eu ca să mă autorizez am plătit o taxă de autorizare, iar pentru o singură meserie aceasta costă 8 000 lei, dacă am 10 meserii să calific pe două programe plătesc 80 000 lei. Mi-ai dat autorizația anul trecut, care este valabilă 3-4 ani, iar acum vii și spui că nu mai este valabilă ?”, își exprimă nemulțumirea Dragoș Frumosu.
Un curs care ar putea fi afectat este cel pentru meseria de crescător de păsări, de exemplu, unul din sectoarele care merge cel mai bine din agribusinessul autohton.
Industria alimentară, în impas
Printre industriile cele mai afectate de arhivarea standardelor ocupaționale se află și industria alimentară, o ramură a economiei în care criza de personal se manifestă de ani de zile, mulți angajatori fiind nevoiți să aducă forță de muncă necalificată din statele non-UE.
Dragoș Frumosu spune că standardele ocupaționale au fost actualizate, în general, „în funcție de nevoi”, ori tocmai acest lucru trebuie să facă și sectorul pe care îl reprezintă. Cum tehnologia a evoluat spectaculos, iar inteligența artificială se face tot mai mult simțită, devine clar că apar meserii noi în pas cu momentul actual, în timp ce altele sunt de domeniul trecutului.
„Trebuie realizat un studiu pe industria alimentară să vedem ce nevoi avem. La carne, de exemplu, nu mai avem decât o meserie sau două. Măcelarul și tranșatorul se arhivează, cred că mai avem ceva preparator și aceasta este tot”, afirmă Dragoș Frumosu.
Președintele Sindalimenta recunoaște, însă, că există totuși și un sector de activitate în care lucrurile stau ceva mai bine: industria de morărit și panificație.
Singura soluție pentru ieșirea din impas este prelungirea termenului până la care să se facă actualizarea standardelor ocupaționale până la 31 decembrie 2026, timp în care pot să fie finalizate și proiectele în curs de derulare, acum, susține Frumosu.
Prejudicii enorme
Organizațiile patronale Romalimenta și Sindalimenta au cerut amânarea cu încă un an a termenului în care se poate face actualizarea standardelor ocupaționale, poziție susținută și de IMM România.
„În lipsa unui progres real în procesul de revizuire a standardelor ocupaţionale şi având în vedere complexitatea procesului de actualizare care presupune colaborarea cu comitetele sectoriale şi respectarea procedurilor Autorităţii Naţionale pentru Calificări, IMM România solicită Autorităţii Naţionale pentru Calificări prelungirea cu încă 12 luni a termenului pentru arhivarea standardelor vizate. Această măsură ar preveni un vid legislativ şi operaţional, ar asigura continuitatea programelor de formare profesională, ar proteja proiectele europene în curs şi ar oferi predictibilitatea necesară furnizorilor de formare profesională şi mediului de afaceri”, au transmis reprezentanții IMM România.
Arhivarea prematură a acestor standarde ar produce efecte grave asupra pieţei muncii şi a sectorului de formare profesională: anual, peste 1,2 milioane de oameni vor fi privaţi de formare profesională în domenii precum industrie, comerţ, servicii, agricultură, HoReCa, IT. De asemenea, furnizorii nu ar mai putea organiza programe de formare autorizate, în timp ce cursanţii aflaţi în programe de lungă durată nu şi-ar putea finaliza studiile şi examenele de absolvire. În același timp, întreprinderile mici şi mijlocii ar rămâne fără personal calificat sau recalificat, ceea ce le va afecta competitivitatea, iar proiectele de formare profesională autorizată finanţate din fonduri europene ar suferi întârzieri sau blocaje, atrag atenția reprezentanții IMM România.
