Raportul plasează criza energetică în centrul provocărilor economice ale blocului. Conflictul din Orientul Mijlociu, izbucnit în februarie 2026, a amplificat presiunile asupra prețurilor energiei și a determinat Comisia să extindă flexibilitatea fiscală disponibilă statelor membre, până acum rezervată cheltuielilor de apărare, pentru a include și măsuri de reducere a dependenței de combustibili fosili, cu un plafon anual dedicat de 0,3% din PIB pentru perioada 2026-2028.
Costul bugetar al măsurilor de sprijin adoptate deja de statele membre pentru a atenua impactul prețurilor ridicate ale energiei este estimat la 14,5 miliarde de euro în 2026, din care trei sferturi sunt acordate netarghetat.
Comisia și-a revizuit și proiecțiile privind șomajul. Rata șomajului în UE este anticipată la 6% atât în 2026, cât și în 2027, față de 5,9% estimat în toamnă. Deficitul bugetar agregat al celor 27 de state membre este așteptat să se adâncească de la -3,1% din PIB în 2025 la -3,5% în 2026 și -3,6% în 2027.
România - cel mai mare deficit din UE și dezechilibre excesive
România ocupă o poziție distinctă în raport, fiind singurul stat membru clasificat cu dezechilibre macroeconomice excesive, cel mai sever calificativ din cadrul Procedurii de Dezechilibre Macroeconomice.
Deficitul bugetar a atins 7,9% din PIB în 2025, cel mai ridicat nivel din întreaga Uniune, și este proiectat să scadă la 6,2% în 2026 și 5,8% în 2027, rămânând totuși printre cele mai mari din bloc. Datoria publică este estimată la 59,3% din PIB în 2025, urmând să crească la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027, depășind pragul de referință de 60%.
Comisia recunoaște că România a luat măsuri semnificative de consolidare fiscală în a doua jumătate a anului 2025, precum înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, creșteri de TVA și alte taxe, ceea ce a permis încadrarea în plafonul de cheltuieli recomandat de Consiliu. Procedura de deficit excesiv rămâne în așteptare, iar România este evaluată ca având luate măsuri eficiente la acest stadiu. Cu toate acestea, Comisia subliniază că „situația fiscală a României rămâne fragilă" și că sunt necesare ajustări fiscale puternice și persistente în 2026 și în anii următori.
Pe lângă deficitul fiscal, raportul identifică o serie de vulnerabilități structurale. Deficitul de cont curent s-a îmbunătățit marginal în 2025 și este proiectat să rămână ridicat. Costurile unitare cu forța de muncă au crescut mai rapid decât în majoritatea statelor UE, deși ritmul s-a temperat față de anii anteriori.
Inflația de bază a fost cea mai ridicată din UE în ultimii ani, iar creșterile de TVA din 2025 au contribuit doar parțial la această dinamică. Băncile românești dețin cea mai mare pondere din UE de obligațiuni guvernamentale în totalul activelor, un risc care amplifică legătura dintre sănătatea sectorului bancar și cea a finanțelor publice.
Ce recomandă Comisia României
Recomandările specifice de țară pentru România acoperă mai multe domenii. Pe linie fiscală, Comisia solicită continuarea consolidării și reducerea decalajului de conformare la TVA, unul dintre cele mai ridicate din UE.
Reforma sistemului de salarizare din sectorul public este așteptată să fie adoptată în vara anului 2026. Pe linie administrativă, România este îndemnată să reducă utilizarea ordonanțelor de urgență și să îmbunătățească calitatea procesului legislativ.
Comisia mai solicită creșterea conectivității transportului public în zonele rurale și izolate, accelerarea investițiilor în infrastructura de mediu în regiunile mai puțin dezvoltate și îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate. Pe piața muncii, România este încurajată să reducă deficitul de forță de muncă prin politici active de ocupare și integrarea grupurilor subreprezentate.
Capitalul uman, noua prioritate
Raportul marchează o schimbare de abordare în guvernanța economică europeană. Astfel, pentru prima dată, recomandările de țară includ un capitol dedicat capitalului uman, de la educație și formare profesională, până la competențe STEM și recalificare. Comisia argumentează că agenda de competitivitate a UE nu poate avansa fără a adresa deficitele de competențe, care afectează în special sectoare strategice precum securitate cibernetică, inteligență artificială și semiconductori.
Cheltuielile UE cu cercetarea și dezvoltarea au stagnat la 2,2% din PIB în 2024, sub nivelul SUA (3,4%), Japoniei (3,4%) și Coreei de Sud (5%), iar din 2020 China a depășit UE cu 2,6%.
Informații cheie
- România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din UE în 2025: 7,9% din PIB, proiectat să scadă la 6,2% în 2026
- Datoria publică depășește 59% din PIB în 2025 și este așteptată să urce la 63,4% în 2027
- România este singurul stat membru cu dezechilibre macroeconomice excesive în 2026
- Băncile românești dețin cea mai mare pondere de obligațiuni guvernamentale din totalul activelor, dintre toate statele UE
- Rata șomajului în UE este revizuită în creștere la 6% pentru 2026 și 2027
- Bulgaria intră sub incidența unei posibile proceduri de deficit excesiv
- Costul măsurilor de sprijin energetic adoptate de statele membre este estimat la 14,5 miliarde de euro în 2026
.png)
.png)
