Documentul introduce un regim extrem de strict pentru agențiile de recrutare, cu garanții financiare obligatorii de minimum 200.000 de euro, filtre severe pentru acționari și administratori, obligații extinse de monitorizare și responsabilități financiare majore, inclusiv costurile de repatriere.
„Guvernul pregăteşte în mod foarte serios modificarea legislaţiei privind imigraţia şi aducerea de forţă de muncă din străinătate. Aceste schimbări ar viza acreditarea companiilor de recrutare de forţă de muncă din străinătate şi schimbarea modalităţilor prin care angajatorii români au acces la această forţă de muncă”, a precizat preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România (PIFM), Mario Badea, printr-un comunicat de presă.
Reguli mai dure pentru recrutarea migranților
Potrivit notei de fundamentare, scopul declarat este profesionalizarea pieței, creșterea nivelului de protecție a lucrătorilor străini și combaterea abuzurilor, a traficului de persoane și a migrației ilegale. În realitate, noile reguli riscă să schimbe structural piața, eliminând firmele mici și favorizând apariția unor jucători mari, puternic capitalizați.
Una dintre cele mai sensibile prevederi se referă la gestionarea documentelor muncitorilor. Deși proiectul nu menționează explicit reținerea pașapoartelor, agențiile și angajatorii devin responsabili pentru verificarea și controlul tuturor documentelor necesare șederii și muncii. În practică, acest mecanism poate conduce la reținerea pașapoartelor pentru evitarea sancțiunilor, o practică deja cunoscută în alte regiuni ale lumii și asociată cu riscuri majore de abuz.
Obligații
Agențiile sunt obligate să notifice autoritățile în maximum trei zile dacă un muncitor lipsește nemotivat timp de cinci zile, ceea ce introduce o supraveghere strictă a mobilității acestora.
Proiectul impune constituirea unui depozit financiar obligatoriu la Trezoreria Statului, de 200.000 de euro pentru până la 1.000 de muncitori, sumă care crește cu 100.000 de euro pentru fiecare 1.000 suplimentari. Garanția este blocată pe toată durata funcționării agenției și poate fi executată automat pentru repatrieri, expulzări sau amenzi, cu obligația reconstituirii în 30 de zile.
Deși agențiilor li se interzice perceperea oricărui comision sau taxă de la muncitori, acestea sunt obligate să suporte integral costurile de repatriere, inclusiv în caz de pierdere a locului de muncă, precum și cheltuielile aferente returnării sau expulzării, care pot ajunge la 2.000 de euro per persoană. Astfel, întreaga povară financiară este transferată agențiilor, cu impact direct asupra costurilor și viabilității economice.
Monitorizarea migranților
Un alt element controversat îl reprezintă verificările extinse asupra reprezentanților agențiilor. Aceștia trebuie să nu fie semnalați ca având legături cu activități considerate amenințări la adresa securității naționale, o condiție neobișnuită pentru legislația muncii, fără criterii clare sau mecanisme de contestare.
Agențiile sunt obligate să monitorizeze muncitorii timp de doi ani, să efectueze vizite trimestriale la locul de muncă, să raporteze absențe, suspiciuni de exploatare și să identifice rapid noi locuri de muncă în caz de încetare a contractelor. Aceste cerințe presupun un aparat logistic și administrativ dificil de susținut pentru multe firme.
„Noi salutăm această iniţiativă a Guvernului de a încerca să limiteze abuzurile care ştim că s-au întâmplat în piaţă, în ultimii ani. Este clar că este necesară o reglementare a domeniului. Credem că varianta finală a acestui act legislativ ar trebui să fie rezultatul unui dialog între mediul privat şi instituţiile statului, astfel încât obiectivele statului să fie într-un echilibru cu nevoile economiei. Nu ne-am dori ca aceste reglementări să aducă riscuri şi costuri suplimentare pentru mediul privat, astfel încât angajatorii din România să nu mai aibă acces la forţa de muncă de care au nevoie”, susține preşedintele Patronatului Importatorilor de Forţă de Muncă din România.
Pentru a evita astfel de costuri suplimentare şi pentru a evita blocaje generate de astfel de schimbări, IMM România propune efectuarea unor studii de impact pe termen scurt şi pe termen lung pentru angajatorii români, atât din punct de vedere al costurilor, cât şi al riscurilor la care aceştia vor fi expuşi. De asemenea, am dori ca procesul de acreditare a companiilor de recrutare de forţă de muncă să fie bazat pe criterii clare, transparente şi nediscriminatorii, astfel încât şi întreprinderile mici şi mijlocii să aibă acces la această activitate, la exercitare a acestor la prestarea acestor servicii”, a mai adăugat Badea.
Platformă digitală
Proiectul mai prevede crearea unei platforme naționale, operată de Ministerul Afacerilor Interne, care va include registrele angajatorilor și agențiilor și va interconecta bazele de date ale mai multor instituții. Agențiile vor fi obligate să încarce date detaliate despre asociați și administratori, într-un sistem de control centralizat fără precedent.
Suspendarea sau retragerea autorizației poate interveni rapid, inclusiv pentru neîndeplinirea unor criterii administrative sau pentru situații în care agenția nu are control direct. În aceste condiții, agențiile ajung să răspundă nu doar de recrutare, ci de întreaga viață profesională și socială a muncitorilor străini în România.
