Analiza indică faptul că, deși economia României este estimată să crească cu aproximativ 0,7% în 2026, cererea structurală pentru medicamente rămâne robustă, susținută în special de îmbătrânirea populației și de incidența în creștere a bolilor cronice.
La nivel global, industria farmaceutică continuă să fie dominată de mari companii din Statele Unite și Europa, care concentrează cea mai mare parte a producției și inovării. În 2025, companiile americane au generat venituri estimate la aproximativ 510 miliarde de dolari, peste nivelul agregat al competitorilor europeni și mult peste cel al companiilor asiatice.
Cererea farma - alimentată de incidența bolilor cronice
Cererea globală este alimentată de evoluții demografice și de creșterea incidenței bolilor cronice, în special în domenii precum oncologia, imunologia și afecțiunile metabolice. În prezent, aproximativ 16.000 de medicamente pentru tratarea cancerului se află în diferite stadii de dezvoltare, iar alte mii de terapii sunt testate pentru imunologie și diabet.
În același timp, sectorul se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv presiuni asupra prețurilor medicamentelor, concurența din partea producătorilor de generice și biosimilare și expirarea brevetelor pentru numeroase produse.
Până în 2030, peste 130 de medicamente își vor pierde exclusivitatea, punând sub presiune venituri globale estimate la peste 350 de miliarde de dolari. Volatilitatea geopolitică și posibilele intervenții administrative asupra prețurilor contribuie, de asemenea, la creșterea incertitudinii în industrie.
În Europa Centrală și de Est, România se numără printre cele mai mari piețe farmaceutice, cu venituri de peste 5,5 miliarde de euro în 2024 și o rețea de peste 8.200 de farmacii, una dintre cele mai ridicate densități per capita din regiune.
Sectorul include medicamente eliberate pe bază de prescripție, produse OTC, suplimente alimentare și retail farmaceutic și are o importanță semnificativă pentru sistemul de sănătate și piața muncii, cu peste 21.000 de farmaciști activi.
Modelul pieței locale este orientat în mare măsură către medicamente generice, atât în producție, cât și în consum, reflectând nivelul relativ scăzut al cheltuielilor publice pentru sănătate. Investițiile în cercetare și dezvoltare rămân limitate comparativ cu Europa Occidentală, iar producția de medicamente inovatoare sau biologice este redusă, România bazându-se în mare parte pe importuri.
Din perspectiva comerțului exterior, sectorul este puternic integrat în lanțurile europene de producție și distribuție. Aproximativ 53% din exporturile de produse medicinale și farmaceutice sunt direcționate către alte state membre ale Uniunii Europene, iar 47% către piețe din afara blocului comunitar.
Demografia, principalul motor al cererii interne
Demografia reprezintă unul dintre principalii factori care susțin cererea internă de medicamente. Deși populația României este în scădere, procesul de îmbătrânire este tot mai pronunțat. Speranța de viață se situează la aproximativ 76–77 de ani, sub media Uniunii Europene de aproximativ 81 de ani, însă ponderea persoanelor vârstnice în populație este în creștere. Această evoluție stimulează cererea pentru tratamente destinate bolilor cardiovasculare, oncologice, neurodegenerative și altor afecțiuni cronice.
În paralel, segmentul medicamentelor destinate tratării obezității și diabetului înregistrează o dinamică pozitivă. În România, aproximativ 20–25% dintre adulți sunt clasificați drept obezi, procent sub media europeană, dar în creștere, ceea ce indică un potențial de dezvoltare pentru terapiile dedicate afecțiunilor metabolice.
Producție volatilă și presiuni pe costuri
Evoluția producției farmaceutice a fost însă volatilă în ultimii ani, influențată de fluctuațiile cererii externe și de perturbările din lanțurile globale de aprovizionare. În perioada 2022–2023, creșterea costurilor pentru ingredientele active importate, energie și logistică a determinat o majorare de peste 20% a prețurilor la producători. Transferul acestor costuri către prețurile finale a fost însă întârziat de mecanismele de reglementare și de sistemul de rambursare.
În 2024 și 2025, presiunile inflaționiste s-au moderat, însă contextul macroeconomic rămâne fragil. Economia României a crescut modest, cu aproximativ 0,9% anual în 2024 și 2025, iar perspectivele pentru 2026 indică o încetinire suplimentară pe fondul măsurilor de consolidare fiscală necesare pentru reducerea deficitelor ridicate.
La nivel european, procesul de autorizare a noilor medicamente este coordonat de European Medicines Agency, iar în România implementarea procedurilor naționale este gestionată de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.
Dezvoltarea și aprobarea unui medicament durează, în general, între opt și 12 ani, iar accesul pacienților români la terapii inovatoare este influențat în principal de procedurile de stabilire a prețurilor și de negociere a rambursării.
Pe termen mediu, adoptarea inteligenței artificiale în cercetare și dezvoltare ar putea accelera studiile clinice și optimiza procesele administrative, inclusiv evaluarea și introducerea pe piață a noilor terapii.
