Potrivit organizației, veniturile bugetare rămân printre cele mai reduse din economiile dezvoltate, ceea ce limitează capacitatea statului de a finanța investiții și servicii publice.
Raportul a fost publicat în contextul vizitei efectuate de secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, în România. Potrivit acestuia, invitația oficială pentru aderarea României la OCDE este preconizată să fie transmisă în vara anului 2026.
Cormann a declarat că economia României ar putea înregistra o creştere de aproximativ 1% în acest an şi de 2,2% anul viitor, pe fondul consolidării cererii din partea partenerilor comerciali din UE.
Raportul OCDE identifică mai multe direcții de reformă, de la creșterea veniturilor fiscale și modernizarea administrației fiscale până la adaptarea economiei la schimbările climatice și consolidarea competitivității.
Creșterea veniturilor fiscale
Una dintre principalele concluzii ale raportului este că veniturile fiscale ale României rămân printre cele mai reduse din OCDE raportat la dimensiunea economiei, ceea ce limitează capacitatea statului de a finanța investiții publice și servicii sociale.
Pentru a corecta această situație, OCDE recomandă lărgirea bazei de impozitare și creșterea unor taxe considerate mai puțin distorsionante pentru economie.
Printre măsurile sugerate se numără majorarea taxelor recurente pe proprietate, inclusiv prin calcularea acestora pe baza valorii de piață a imobilelor. Potrivit organizației, impozitarea proprietății este în România mult sub media OCDE și reprezintă una dintre cele mai eficiente surse de venit fiscal pentru autoritățile locale.
Taxarea veniturilor din capital
Raportul evidențiază și nivelul relativ scăzut al taxării veniturilor din capital, comparativ cu taxarea muncii. În acest context, OCDE sugerează mai multe ajustări ale sistemului fiscal, printre care:
- reducerea deducerii standard de 40% aplicate veniturilor din chirii, care limitează baza de impozitare
- creșterea taxării altor venituri din investiții – precum dobânzi, redevențe sau câștiguri de capital – către nivelul de 16%, similar impozitului pe dividende
- introducerea unui impozit pe câștigul de capital obținut din vânzarea locuințelor, cu posibilitatea menținerii unei scutiri pentru locuința principală
Potrivit organizației, aceste măsuri ar contribui la creșterea echității sistemului fiscal și la reducerea diferențelor dintre taxarea muncii și cea a capitalului.
Reforma regimului microîntreprinderilor
OECD recomandă, de asemenea, continuarea reformelor privind regimul fiscal al microîntreprinderilor, care în trecut a permis multor companii să plătească taxe mai mici decât în regimul standard de impozitare a profitului.
Organizația sugerează armonizarea pragului pentru regimul microîntreprinderilor cu cel pentru înregistrarea în scopuri de TVA, pentru a reduce oportunitățile de arbitraj fiscal. În plus, sectoarele foarte profitabile, precum consultanța sau profesiile liberale, ar putea fi excluse din acest regim.
Eliminarea taxelor pe cifra de afaceri; îmbunătățirea colectării taxelor
Raportul critică și unele taxe introduse în ultimii ani pe cifra de afaceri a anumitor companii sau sectoare economice. OCDE recomandă eliminarea treptată a acestor taxe, considerând că ele pot distorsiona deciziile de investiții și pot afecta inovația, în special în sectoarele cu marje reduse.
Un alt element central al recomandărilor OECD este modernizarea administrației fiscale. România continuă să înregistreze un nivel ridicat al economiei informale și unul dintre cele mai mari decalaje de colectare a TVA din Uniunea Europeană.
Pentru a reduce aceste probleme, organizația recomandă:
- digitalizarea completă a administrației fiscale
- utilizarea instrumentelor de analiză de risc pentru controale fiscale
- consolidarea capacității instituționale pentru audituri bazate pe risc
Potrivit raportului, îmbunătățirea colectării taxelor ar putea genera venituri suplimentare semnificative fără a necesita majorări importante ale cotelor de impozitare.
În ansamblu, OCDE consideră că România a făcut progrese importante în ultimele două decenii, dar avertizează că menținerea convergenței economice va depinde tot mai mult de capacitatea autorităților de a crește veniturile fiscale, de a moderniza administrația publică și de a continua reformele structurale.
