Motivele pentru care Delta Dunării nu mai atrage turiști în ultimii ani. Problemele afacerilor din zonă

Numărul turiștilor care ajung în Delta Dunării este tot mai mic de la an la an, spun operatorii din zonă, care vorbesc de o scădere de aproximativ 30%, anul trecut. De vină pentru această situație este și faptul că turiștii nici nu prea mai au ce să vadă, până la urmă, în condițiile pe care pe foarte multe canale nu se mai poate circula, din cauza nivelului redus al apei, iar toată lumea se înghesuie pe cele câteva canale unde se mai poate intra.

Situația s-a agravat mai ales în ultimii ani, după ce ucrainenii au făcut lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe, efectul direct fiind scăderea nivelului apei în Delta Dunării. În același timp, nici autoritățile române - Administrația Biosferei Delta Dunării (RBDD) n-au făcut mare lucru, neavând la dispoziție fonduri pentru investiții. O situație complicată, de pe urma căreia pierd afacerile din zonă, dar și turismul românesc.

Oferta scăzută

Președintele Asociației Patronatului din Turism Delta Dunării (APTDD), Daniel Iluşcă, spune că anul trecut s-a redus cu aproximativ 30% numărul de turiști, atât din țară, cât și din străinătate, în timp ce veniturile s-au menținut cam la același nivel ca în  2024. Aceasta în condițiile în care s-au majorat prețurile, s-au scumpit utilitățile sau au crescut salariile.

Pe de altă parte, Ilușcă atrage atenția că atât timp cât pe foarte multe canale din Delta Dunării nu se mai poate circula, din cauza nivelului scăzut al apei, turiștii sunt mai puțini atrași să viziteze zona.

„De ce vin turiștii în Deltă? Vin să vadă niște lucruri, ori ca să le vadă trebuie să avem ce să le oferim. În august- septembrie este o perioadă foarte complicată pentru că apele sunt foarte mici, cel puțin, în două zone unde nu s-a intervenit nu se mai poate accesa Delta, cum este cazul canalului Uzlina, de exemplu”, a declarat pentru Termene.ro Daniel Ilușcă.

Acesta afirmă că ar trebui să se mai intervină și în zona Mahmudia-Dunavăț sau spre Gorgova, Gorgovăț, pentru că aici se fac circuite turistice.

Înghesuială pe traseu

Daniel Ilușcă afirmă că din cauza faptului că operatorii nu au unde să organizeze excursii pentru turiști, s-a ajuns ca pe acele canale pe care se mai poate intra să fie aglomerație mare.

„Neavând unde să faci excursii te limitezi la zonele în care poți să faci circulație, automat sunt foarte multe ambarcațiuni pe aceleași trasee. Anul trecut, RBDD  împreună cu primăria Murighiol au făcut lucrări de decolmatare, efectiv nu se făcea decât un singur traseu pe lacul Isac - Perivolovca - Litcov și înapoi, în rest nu se putea intra, pentru că exista riscul de a rămâne cu motorul blocat acolo cu turiștii în barcă”, mărturisește Ilușcă.

Antreprenorul arată cu degetul și către autorități care ar fi putut face mai mult pentru Deltă. Pe de altă parte, recunoaște, că în lipsa unui buget de investiții este greu să miști ceva aici.

Flora și fauna, în pericol

Daniel Iluşcă atrage atenția că din cauza debitului redus al apei în Delta Dunării sunt puse în pericol inclusiv flora și fauna din zonă, iar schimbările se văd cu ochiul liber.

„Niveluri ale apei atât de scăzute în Deltă, cum am avut în ultimii doi ani, nu au fost niciodată. Sunt efecte ale faptului că s-a intervenit destul de agresiv în acea zonă (n.red- lucrările ucrainenilor pe canalul Bâstroe), de aici și scăderile nivelurilor de apă care au afectat nu doar turismul. Faptul că nu s-a intervenit în zona decolmatării canalelor majore, dar și secundare a făcut ca diverse sisteme să nu mai fie alimentate cu debite de apă și să nu se mai asigure circulația apelor în toate aceste ecosisteme atât în intrare, câ și în ieșire”, a mai precizat declarat Daniel Ilușcă.

Ori când apa ajunge la niveluri mai joase, vegetația omoară pur și simplu tot ce mai există acolo, spune IIușcă. Pentru că nu circulă apa, ritmul de dezvoltare a microorganismelor - care de fapt lasă apa fără oxigen  - este foarte mare. „Eu sunt locuitor al Deltei de 55 și ceva de ani, știu cum era Delta înainte și cum este, acum, așa ceva nu s-a mai întâmplat”, afirmă Ilușcă.

Canalul Bâstroe

În ciuda opoziției României, Ucraina a început, în 2023, lucrările de adâncire a Canalului Bâstroe, despre care autoritățile ucrainene au susținut că nu sunt decât  lucrări „doar pentru întreținere”. De fapt, s-a vizat adâncirea șenalului navigabil la ieșirea spre Marea Neagră pentru a permite trecerea navelor de mare capacitate, mai ales că exporturile de cereale erau blocate, practic, la acel moment.

În februarie 2023, Ucraina anunța atingerea unei adâncimi de 6,5 metri, ceea ce creștea potențialul de transport, acțiune care a generat inițial tensiuni diplomatice legate de impactul asupra Deltei Dunării. Ucrainenii au forțat nota, după câte se pare, miza fiind  exporturile de cereale, inclusiv către UE.  

Distribuie acest articol