Ediția din 2026, publicată luni, 23 martie, vine cu un avertisment privind capitalismul actual și inteligența artificială, care riscă să accentueze inegalitatea, concentrând câștigurile la nivelul unui număr restrâns de companii și investitori care au pariat pe creșterea sectorului.
Inegalitatea și riscurile AI asupra economiei
Fink pornește de la constatarea că, din 1989 încoace, un dolar investit în bursa americană a crescut de peste 15 ori valoarea unui dolar legat de salariul median. Proprietarii de active s-au îmbogățit structural.
El declară că AI-ul riscă să repete acest tipar la o scară și mai mare, concentrând averea în mâinile companiilor și investitorilor poziționați să-l captureze, avertizează Fink. Soluția pe care o propune nu este redistribuirea prin taxe, ci extinderea participării la piețele de capital, mai mulți oameni care dețin acțiuni, mai multe economii investite pe termen lung, nu ținute în conturi bancare cu dobânzi mici.
„Capitalismul funcționează, doar că nu pentru destui oameni", scrie Fink. El adaugă că investițiile pe termen scurt nu rezolvă asta; dimpotrivă, tocmai investiția pe termen lung este cea care permite țărilor să construiască industrii și oamenilor să acumuleze avere durabilă.
Importanța capitalului intern
O a doua componentă a scrisorii privește reordonarea economiei globale. Țările cheltuiesc sume uriașe pentru a deveni autosuficiente în energie, apărare, tehnologie. „Autosufiiciența este costisitoare", scrie Fink. El punctează că există o logică naturală, ca tot mai mult din capitalul necesar să vină de la investitori domestici. Mesajul implicit pentru guverne este de a crea condițiile pentru ca cetățenii proprii să investească în economia proprie.
Ce spune Fink despre tokenizare
Fink compară tokenizarea activelor financiare cu internetul din 1996, o tehnologie care, la momentul respectiv, părea de nișă. Ideea este că același portofel digital pe care jumătate din populația lumii îl poartă deja în telefon ar putea permite, în viitorul apropiat, investiții în acțiuni și obligațiuni la fel de simplu cum trimiți un SMS cu plată. BlackRock gestionează deja aproape 150 de miliarde de dolari în active digitale, inclusiv BUIDL, cel mai mare fond tokenizat de obligațiuni de trezorerie din lume, cu active de peste 2,5 miliarde de dolari.
De ce contează
Scrisoarea anuală a CEO-ului BlackRock este, în multe privințe, un instrument de influență. BlackRock administrează banii unor fonduri de pensii, fonduri suverane, asigurători și instituții financiare din peste 100 de țări.
Când Fink spune că piețele private ar trebui deschise investitorilor de retail, sau că guvernele ar trebui să stimuleze participarea cetățenilor la piețele de capital, el vorbește din poziția unui om ale cărui decizii de alocare a capitalului mișcă economii întregi.
„La cel mai bun nivel al său, investiția pe termen lung produce un soi de miracol civic", scrie Fink. „Când oamenii își investesc economiile, pe parcursul deceniilor, nu al zilelor, piețele de capital pun acel bani la treabă, finanțând companii, infrastructură și locuri de muncă," explică el.
Ce înseamnă pentru România
În regiune, BlackRock a avut cea mai consistentă prezență în Polonia, unde a deținut inclusiv active imobiliare, cât și prin ETF-uri și fonduri de acțiuni. În restul CEE prezența se limitează la participații bursiere minoritare prin fonduri și ETF-uri.
Prezența BlackRock în România s-a rezumat, conform datelor din 2023, la participații bursiere minoritare în companii precum Banca Transilvania, OMV Petrom, BRD, Romgaz sau Nuclearelectrica. În 2024, BlackRock a lichidat ETF-ul dedicat Piețelor de Frontieră, prin care deținea expunere directă la BVB, reducând astfel prezența sa pe piața locală de capital.
De asemenea, BlackRock are un fond dedicat regiunii, BlackRock Emerging Europe Fund, dar fără expunere în România.
Cu toate acestea, teza centrală din scrisoarea lui Fink privește tocmai economii precum cea din România, adică piețe în care participarea populației la investițiile financiare rămâne marginală, capitalul intern este insuficient mobilizat, iar creșterea economică nu se reflectă proporțional în averea cetățenilor de rând.
