Din păcate, nu doar că antreprenorii nu mai au predictibilitatea regulilor, ci sunt nevoiți să concureze direct cu statul pentru accesul la resurse, pentru că băncile preferă să finanțeze statul și nicidecum economia reală.
Cele mai afectate sunt IMM-urile, care se află într-un blocaj sistemic fără precedent, România riscând o prăbușire a investițiilor private. Dacă nu se iau măsuri rapide, România ar putea să se confrunte cu un val de insolvențe și falimente, să rămână fără miliarde de euro din fondurile europene și să intre într-un blocaj investițional la nivel național, ceea ce ar însemna practic pierderea unui nou deceniu de dezvoltare, avertizează consultanții.
Costul „reformei”
Cristian Găină, vicepreședinte Asociația Consultanților în Management din România (AMCOR), evidențiază faptul că toate reformele din ultimii ani s-au făcut pe seama firmelor private care au dus greul economiei, iar efectele încep să se facă tot mai mult simțite.
„Reforma costă doar privatul și așa încărcat prin alte costuri ale statului indirecte. Intrăm într-un 2026 în care avem efectele post Covid politic de 2020-2023 de trei ani de "stabilitate" și iată prețul ei, după care am avut războiul politic de doi ani de "solidaritate" și din nou iată cine de fapt suportă și plătește prețul”, spune Cristian Găină.
Acesta reacționează astfel la semnalul de alarmă tras de AMCOR care avertizează că România își blochează propriile investiții, iar IMM-urile sunt prinse între stat, bănci și birocrație.
Găină declara recent că România riscă să piardă o parte din cele 10 miliarde de euro rămase din PNRR, având termen-limită 31 august 2026. Principala problemă nu este finanțarea, ci birocrația și legislația greoaie care frânează implementarea proiectelor.
Competiția stat versus privat
Conducerea AMCOR semnalează faptul că în loc să se uite mai degrabă către economia reală, băncile finanțează statul. Structura pieței bancare a devenit dezechilibrată: aproape jumătate din creșterea activelor băncilor se regăsește în titluri de stat, creditarea IMM-urilor devine neatractivă, în timp ce scrisorile de confort sunt emise și retrase brusc, iar finanțările pentru proiecte cu grant sunt tot mai greu de obținut.
„IMM-urile concurează direct cu statul pentru acces la resurse. Este o competiție inegală, cu efecte dramatice asupra investițiilor private”, atrage atenția conducerea AMCOR.
Asociația avertizează că anul 2026 poate aduce un val de măsuri cu efect cumulativ devastator, pornind de la creșteri de TVA și limitarea cotelor reduse, reducerea plafonului pentru microîntreprinderi, extinderea impozitului minim pe cifra de afaceri, scăderea fondurilor pentru prefinanțare și cofinanțare publică, dobânzi mai mari și reguli bancare mai restrictive și până la reinterpretări administrative imprevizibile sau restricționarea eligibilității în industrie, energie și digital.
Aceste măsuri pot bloca definitiv investițiile private într-un moment critic pentru economia României, sunt de părere consultanții.
Lipsă de strategie
România nu are o strategie economică reală, iar consecințele se văd, arată AMCOR într-o analiză publicată pe rețelele sociale. În timp ce alte state europene își consolidează strategiile industriale, energetice și digitale, România funcționează fără o strategie economică reală.
Consultanții spun că la acest moment documentele-cheie nu sunt finalizate sau implementate, cu referire directă la Strategia Națională pentru Competitivitate 2021-2027 (neoperaționalizată), Strategia Industria 4.0 (nefinalizată) sau Strategia Economiei Circulare (rescrisă repetat, fără adoptare finală).
„Această lipsă de direcție face ca finanțările să fie decise ad-hoc, fără coerență și fără predictibilitate. În absența unor repere clare, antreprenorii nu pot planifica investiții multi-anuale”, susține conducerea AMCOR.
Risc de blocaj
Dacă nu se iau măsuri rapide, România riscă să se confrunte cu un val de insolvențe și falimente, pierderea miliardelor din fonduri europene, un blocaj investițional la nivel național, dar și cu pierderea unui nou deceniu de dezvoltare.
Statul ar trebui să asigure stabilitatea, să accelereze investițiile și să susțină IMM-urile prin reducerea incertitudinii, prin atragerea de investiții și prin reducerea birocrației, a costurilor și a riscurilor nejustificate, spun consultanții.
„IMM-urile nu solicită tratament preferențial. Solicită doar respectarea contractelor, predictibilitate administrativă, transparență și consultarea actorilor relevanți. Un dialog proactiv între Guvern, ministere, ong-uri și mediul de afaceri ar ajuta enorm pentru rezolvarea problemelor existente și găsirea de soluții concrete (ca de exemplu susținerea de către stat cu garanții a beneficiarilor de proiecte prin FEI și BID)”, precizează reprezentanții AMCOR.
Fondurile din PNRR
România are mai puțin de un an până la data de 31 august 2026, termenul până la care trebuie realizate proiectele finanțate prin intermediul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Cel mai probabil, se vor pierde sume importante din cele 10 miliarde de euro care teoretic ar mai putea să fie cheltuite, important devine, acum, măcar să se recupereze cât de mult se poate.
Din cele 29 miliarde de euro alocate inițial României, țara noastră a rămas cu 21,41 miliarde de euro, din care 13,57 miliarde reprezintă granturi, iar 7,84 miliarde - împrumuturi.
Modificarea programelor
Ultimii ani au fost marcați de modificări intempestive în programele de finanțare, care după lansare au fost fie amânate sau anulate - în unele cazuri -, generând costuri importante pentru companii.
Reprezentanții AMCOR dau și câteva exemple în acest sens, pornind de la Digitalizare IMM - PNRR, un program care a cunoscut suspendări repetate, relansări și evaluări care durează peste un an, ElectricUp 2 - anunțat public, dar înghețat ulterior fără explicații și până la HG 807/2014 - ajutorul de stat pentru investiții - suspendat în 2023, ceea ce a blocat proiecte industriale majore.
„Pentru fiecare proiect anulat sau întârziat, antreprenorii au suportat costuri nerecuperabile - studii, avize, proiecte tehnice - fără a beneficia de un mecanism de compensare”, arată asociația.
Birocrația fondurilor europene
Conducerea AMCOR semnalează câteva din neregulile înregistrate în ceea ce privește accesul la fondurile europene: ghiduri schimbate, întârzieri masive și decizii arbitrare.
Implementarea fondurilor europene este afectată de modificarea ghidurilor după lansarea apelurilor, evaluări care durează 12-18 luni, aplicare neunitară între regiuni, precum și clarificări repetate și contradictorii.
AMCOR aduce în discuție cazul POC 4.1.1 și 4.1.1 bis - un episod emblematic, definitoriu pentru situația actuală.
„Plățile efectuate de MIPE pe 29-30 decembrie, în perioada închiderii sistemelor bancare și a Trezoreriei, au făcut imposibilă efectuarea plăților către furnizori. Beneficiarii au primit fondurile doar pentru ca ulterior să li se solicite returnarea acestora. Nu vorbim despre o simplă eroare tehnică, ci despre o nedreptate sistemică cu impact financiar sever asupra antreprenorilor”, se arată în documentul publicat de AMCOR.
Reguli schimbate retroactiv
Nu în ultimul rând, AMCOR prezintă și ceea ce se întâmplă cu avansurile, cu referire directă la Adresa MIPE 127638/06.11.2025, care introduce restricții noi la decontarea avansurilor, obligații suplimentare de justificare, limitări neprevăzute în contractele semnate, existând riscul ca avansuri deja acceptate să devină neeligibile.
„Această interpretare retroactivă afectează grav încrederea în programele europene. Predictibilitatea este pilonul fundamental al finanțărilor. Dacă regulile se schimbă în timpul jocului, beneficiarul devine victima sistemului”, semnalează consultanții.
Măsurile fiscale introduse în 2024-2025 au redus semnificativ capitalul disponibil pentru investiții: eliminarea facilităților pentru IT, construcții, agricultură, creșterile de TVA, introducerea impozitului minim pe cifra de afaceri, precum și creșterea costurilor cu forța de muncă.
În timp ce statul solicită cofinanțare pentru proiecte europene, drenarea lichidității afectează tocmai capacitatea IMM-urilor de a investi.
