Primele trei tranzacții prioritare, reprezentate de Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank, pot genera venituri la bugetul de stat estimate între 3 și 8 mld. lei. Aceste estimări sunt calculate la prețurile de piață din martie 2026 și depind de condițiile de execuție.
„Există un argument structural care justifică urgența demersului dincolo de PNRR: pentru ca Bursa de Valori București să își consolideze poziția în ecosistemul piețelor de capital din Europa Centrală și de Sud-Est, este necesară creșterea ofertei de emitenți relevanți și a ponderii acțiunilor disponibile efectiv la tranzacționare.
Fondurile de pensii private și investitorii instituționali locali au nevoie de instrumente solide, lichide și de dimensiune suficientă. Fără emitente noi de calitate, lichiditatea rămâne limitată și piața riscă să rămână periferică față de Polonia, Cehia sau Austria”, se arată într-o notă de informare privind un raport asupra celor 22 de companii de stat din lista-pilot și un raport privind companiile eligibile pentru listare la BVB.
CEC Bank este raportată ca fiind „cel mai solid candidat de IPO din portofoliul public”, având o evaluare de 5,4 miliarde de lei din partea AMEPIP. Pregătirea studiului de fezabilitate pentru acest IPO este recomandată să aibă loc imediat.
Listarea este propusă să aibă loc în trimestrul al patrulea al anului 2026, prin intermediul unei oferte mixte care include acțiuni noi și un pachet deținut de stat, menținându-se controlul majoritar al acesteia. CEC are deja două emisiuni de obligațiuni listate la BVB (582 mil. euro).
Pentru Hidroelectrica, se recomandă vânzarea unui pachet cuprins între 5% și 10% din acțiuni prin mecanismul de vânzare accelerată Accelerated Book Building (ABB). Această operațiune ar putea genera venituri la stat între 3,1 și 6,2 mld. lei. „Prioritate maximă. Studiu fezabilitate: imediat”, se arată în documentul Guvernului.
În cazul Romgaz, propunerea vizează un pachet de 5%-7% prin ABB în trimestrul al treilea din 2026, cu venituri estimate între 2,2 și 3,1 mld. lei. Statul recomandă un studiu fezabilitate imediat și un training conform intermediarului autorizat, cu respectarea MAR.
„Pe baza analizei exploratorii de față, trei companii justifică demararea imediată a studiilor de fezabilitate: Hidroelectrica (ABB), Romgaz (ABB) ;i CEC Bank (IPO). Profilul lor de risc, dimensiunea și lichiditatea sunt adecvate. Aceste trei dosare acoperă jalonul PNRR și produc semnal credibil de reformă - co condiția că pregătirea se face profesionist, cu intermediari autorizați, și cu respectarea integrală a reglementărilor de piață”, notează Guvernul.
Transgaz este inclusă în lista tranzacțiilor condiționate, cu o propunere de vânzare a unui pachet de maximum 5% prin ABB. Execuția este condiționată de calendarul proiectului Neptun Deep și de respectarea reglementărilor privind abuzul de piață, fiind planificată pentru sfârșitul anului 2026 sau începutul anului 2027. Statul intenționează să păstreze o participație de 53,5% pentru a menține controlul asupra infrastructurii critice.
Altă companie identificată pentru listăre condiționată este Salrom, cu un IPO de 49% din acțiuni vizat pentru primul trimestru din 2027 și condiționat de finalizarea auditului rezervelor (blocat de inundarea Salinei Praid). Listarea ar putea fi realizată prin vânzarea pachetului de 49% deținut de FP sau printr-o ofertă mixtă. Compania este evaluată de AMEPIP la 616,5 mil. lei.
Totodată, Administrația Porturilor Maritime Constanța ar putea derula un IPO de 20% din acțiuni în 2027, condiționat de clarificarea situației participației Fondului Proprietatea. Dacă statul renunță la preluarea pachetului FP și permite vânzarea acestuia în IPO, procesul poate fi deschis rapid. Altfel, listarea se amână cu 6-12 luni. Portul Constanța este evaluat la 1,45 mld. lei.
De asemenea, și Romarm / filiala Uzina Mecanică Cugir (601 mil. lei) este luată în calcul pentru un IPO în orizontul 2027-2028, sub rezerva unor modificări legislative privind investițiile fondurilor de pensii private în industria de apărare sau „structurare ofertă fonduri suverane / defense ETF”.
Listarea Companiei Naționale Aeroporturi București este amânată pentru perioada 2027-2028 din cauza unui litigiu juridic activ al Fondului Proprietatea (majorare capital social 2021).
Compania Națională Poșta Română (697 mil. lei) ar putea fi listată prin vânzarea pachetului de 6,48% deținut de FP în IPO sau printr-o ofertă mixtă în urma unui studiu de fezabilitate.
Și o eventuală vânzare a unui pachet suplimentar din acțiunile Nuclearelectrica este amânată pentru 2027, având în vedere că reactorul 1 suferă o retehnologizare, iar profilul de producție este instabil.
În cazul Transelectrica nu se recomandă o vânzare suplimentară de acțiuni, considerând că orice ABB semnificativ ar coborî participația statului sub pragul de control de 58,69% pe care îl are.
Loteria Română este încă o companie a statului pentru care listarea este posibilă pe termen mediu, fără urgență în 2026. Dimensiunea mică (599 mil. lei) și sensibilitatea politică a sectorului o plasează pe poziția a cincea în ordinea de prioritate, dar poate fi inclusă în al doilea val de analiză. Listarea ar putea fi realizată printr-un mix de acțiuni noi și vânzare de acțiuni.
Similar, Compania Națională Imprimeria Națională, evaluată la 672,8 mil. lei, ar putea realiza o listare printr-un mecanism mixt, dar operațiunea este amânată, având o prioritate scăzută. Monopolul reglementat pe documente de stat ridică întrebări legitime privind gradul adecvat de deschidere a acționariatului.
Pentru Cuprumin (Roșia Poieni), se urmărește un joint venture cu un operator privat ales în urma unei licitații în 2027 și în care statul să rămână cu un pachet majoritar de 51%. „Audit rezerve T3 2026 + audit obligații mediu”, mai este menționat în document. Evaluarea se ridică la 198 mil. lei, dar statul spune că valoarea reală a zăcământului este structural superioară.
Programul de guvernare prevede explicit listarea la bursă a unor pachete minoritare, fără cedarea poziției majoritare a statului în companiile strategice. Legea nr. 48/2025 privind politica publică de proprietate a statului identifică listarea ca instrument de întărire a disciplinei corporative, de creştere a transparenței și de acces la capital.
„Jalonul PNRR prevede listarea/ restructurarea a cel puțin trei companii de stat până în august 2026, dar reforma nu este doar o bifă pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR, ci trebuie să continue şi după 31 august 2026, pentru a crește competitivitatea întreprinderilor publice”, arată Guvernul.
Guvernul mandatează ministerele tutelare și AMEPIP să comisioneze studii de fezabilitate pentru companiile identificate ca prioritare în raport. Studiile vor reveni în Guvern în trei-șase luni de la mandat, cu recomandare de decizie per companie.
„Un avertisment esențial: listarea nu este un scop în sine și nu substituie reforma operațională. O companie listată cu guvernanță deficitară nu devine mai bună prin listare, devine mai vizibilă în deficiențele sale. Raportul CNR9 și prezentul document sunt complementare: nu există listare credibilă fără reforma de proprietate, și nu există reformă de proprietate credibilă fără valorificarea prin piață a companiilor care o merită”, mai scrie Guvernul.
.png)
.png)
