În prezent, cota direcționată către fondurile de pensii administrate privat este de 4,75%, nivel atins după mai mulți ani de ajustări și amânări ale calendarului stabilit inițial odată cu introducerea sistemului.
Proiectul prevede o creștere etapizată a contribuției, cu un prim pas în 2026, când procentul ar urma să urce la 5,25%, respectiv atingerea nivelului de 6% începând cu anul 2027.
Măsura ar marca revenirea la obiectivul inițial al legislației pensiilor private, care prevedea ca o parte semnificativă din contribuția pentru pensii să fie direcționată către acumulare individuală, însă acest obiectiv a fost amânat în mod repetat în ultimul deceniu, în special din considerente bugetare.
„Această creștere ar reprezenta un pas foarte important pentru stabilitatea sistemului de pensii. Nivelul actual este semnificativ sub cel prevăzut în legea inițială din 2004 și ar fi benefic ca acesta să fie atins până în 2027.
O contribuție mai mare nu asigură doar pensii viitoare mai bune pentru cei peste 8 milioane de participanți, ci și o creștere a sumelor investite pe piața locală de capital și în titluri de stat, stimulând economia românească și finanțând bugetul de stat.
Sunt optimist că, dacă această propunere va fi adoptată și promulgată, va fi o veste bună atât pentru viitorii pensionari, cât și pentru mediul economic din România”, spune George Moț, proprietar al platformei DesprePensiiPrivate.ro.
Inițiativa legislativă este justificată de presiunile structurale tot mai mari asupra sistemului public de pensii, într-un context demografic nefavorabil, caracterizat de scăderea populației active și de creșterea numărului de pensionari.
În acest cadru, Pilonul II este văzut ca un mecanism complementar necesar pentru atenuarea riscurilor pe termen lung și pentru diversificarea surselor de venit la pensionare, în condițiile în care Pilonul I funcționează pe principiul redistribuirii și este direct dependent de evoluția pieței muncii.
Sistemul de pensii private obligatorii cuprinde în prezent peste opt milioane de participanți, iar activele administrate au depășit pragul de 200 mld. lei.
Fondurile de pensii sunt printre cei mai importanți investitori instituționali din economia românească, cu expuneri semnificative în titluri de stat și pe piața de capital locală.
O majorare a contribuției ar genera intrări suplimentare de capital, cu potențial de susținere atât a finanțării deficitului bugetar, prin achiziția de datorie publică, cât și a pieței bursiere, prin investiții în acțiuni.
În același timp, creșterea ponderii direcționate către Pilonul II presupune o reducere a sumelor care rămân în sistemul public de pensii, în condițiile în care nivelul total al contribuției pentru pensii nu se modifică.
Această redistribuire creează un impact imediat asupra bugetului public, care va trebui compensat prin alte surse de finanțare sau prin ajustări ale cheltuielilor, într-un context fiscal deja tensionat.
Din această perspectivă, dezbaterea are o componentă clară de echilibru între sustenabilitatea pe termen scurt a finanțelor publice și necesitatea consolidării sistemului de pensii pe termen lung.
După adoptarea tacită în Senat, proiectul intră în dezbaterea Camerei Deputaților, unde poate suferi modificări. În forma actuală, dacă va fi adoptat și promulgat, calendarul propus ar schimba semnificativ fluxurile financiare din sistemul de pensii începând cu 2026 și ar marca una dintre cele mai importante ajustări ale Pilonului II din ultimii ani.
.png)
