Concret, Consiliul arată că respectivele companii au convenit să nu se concureze între ele pentru recrutarea de personal calificat, să nu angajeze oameni proveniți de la firmele partenere fără acordul prealabil al acestora și să evite contactarea directă a angajaților. Exact acest mecanism fusese descris și analizat de Termene.ro în articolul publicat în 21 noiembrie, când autoritatea se afla încă în faza finală a anchetei.
Amenzile Consiliului Concurenței
În comunicatul oficial, Consiliul Concurenței anunță aplicarea unor amenzi totale de 163,71 milioane de lei (aproximativ 32,15 milioane de euro), una dintre cele mai mari sancțiuni aplicate vreodată în România pentru practici anticoncurențiale pe piața muncii.
Companiile sancționate activează în special în zona automotive, inginerie și consultanță tehnică, domenii caracterizate de deficit de forță de muncă și competiție intensă pentru specialiști.
Autoritatea arată că firmele implicate – printre care Automobile Dacia, Renault Technologie Roumanie, Alten Si-Techno Romania, Akkodis Romania, Bertrandt Engineering Technologies Romania, Expleo Romania, FEV ECE Automotive Romania și Segula Technologies Romania – au participat la o înțelegere de tip cartel, având ca obiect nu prețurile sau producția, ci resursa umană.
Amenzile au fost aplicate astfel:
Akkodis Romania SRL: 5.539.871,75 lei
Alten Si-Techno Romania SRL: 10.651.566,50 lei
Automobile-Dacia SA: 81.530.497,62 lei
Bertrandt Engineering Technologies Romania SRL: 7.710.801,66 lei
Expleo Romania SRL: 7.428.131,86 lei
FEV ECE Automotive SRL: 1.398.870,03 lei
Renault Technologie Roumanie SRL: 46.294.136,03 lei
Segula Technologies Romania SRL: 3.158.982,76 lei
Prima amendă pentru înțelegeri de tip cartel pe piața forței de muncă
Președintele Consiliului, Bogdan Chirițoiu, subliniază în comunicat că este primul caz de acest tip sancționat în România, explicând că forța de muncă este un parametru esențial al concurenței.
Prin astfel de practici, companiile creează bariere artificiale pe piață, afectând direct angajații, care își văd limitate opțiunile profesionale și salariale.
Un element-cheie al comunicatului îl reprezintă faptul că investigația a fost declanșată în urma unei sesizări pe Platforma Avertizorilor de Concurență, iar una dintre companii a beneficiat de programul de clemență, furnizând documente relevante care au contribuit decisiv la probarea înțelegerii.
Informațiile Termene.ro din 21 noiembrie
În articolul publicat pe 21 noiembrie - „Posibile înțelegeri tacite între companii pentru a nu-și fura angajații. Consiliul Concurenței finalizează o investigație de anvergură pe piața muncii” -, realizat de Clever News Center pentru Termene.ro avertiza că piața muncii din România este afectată de posibile înțelegeri tacite între companii.
Informațiile arătau că, pe fondul dificultății de recrutare și al costurilor ridicate cu resursa umană, unele firme au ajuns să adopte strategii de „protecție” a angajaților, mergând până la înțelegeri explicite sau informale pentru a nu-și „fura” oamenii.
Materialul cita declarații ale Sorinei Faier, specialist în executive search, care confirma existența acestor practici în România și avertiza asupra riscurilor majore: limitarea mobilității angajaților, distorsionarea salariilor și afectarea competitivității și inovației. Potrivit acesteia, înțelegerile „no-poach” sunt tentante pentru companii pe termen scurt, dar extrem de periculoase din punct de vedere legal și economic.
Articolul mai arăta că Consiliul Concurenței se află în faza finală a unei investigații de anvergură, declanșată încă din 2022, care vizează Renault Technologie Roumanie și partenerii săi de dezvoltare. Președintele Consiliului, Bogdan Chirițoiu, declara atunci că este pentru prima dată când autoritatea analizează un caz în care firmele nu sunt neapărat concurente pe produsul final, dar sunt concurente directe în atragerea forței de muncă.
Textul explica pe larg ce sunt practicile „no-poach”, cum funcționează și ce efecte produc: menținerea salariilor la un nivel artificial scăzut, reducerea opțiunilor pentru angajați și transformarea pieței muncii într-un spațiu controlat de înțelegeri între angajatori. De asemenea, Termene.ro oferea context internațional, arătând că astfel de practici au fost deja sancționate în alte state europene.
.webp)
