Confederația Patronală Concordia, care reunește companii ce generează aproximativ 30% din PIB-ul României și asigură 450.000 de locuri de muncă, a prezentat un amplu plan de măsuri economice și fiscale menit să ajute România să depășească criza bugetară și să evite o stagnare economică severă în 2026. Documentul este gândit ca un set de soluții concrete, aplicabile rapid, și se adresează direct Guvernului și decidenților politici.
Potrivit Concordia, economia românească se află într-un punct critic. „România nu își mai permite un model economic bazat exclusiv pe consum, improvizație fiscală și reglementare impredictibilă”, avertizează reprezentanții patronatului. Fără reforme, riscul este pierderea competitivității regionale și a investițiilor. Cu reforme, presiunea fiscală actuală poate deveni un catalizator pentru modernizare structurală.
Șapte direcții strategice pentru relansare
Planul Concordia vizează șapte domenii-cheie: fiscalitate, piața muncii, digitalizare, inovare, energie, transporturi și diplomație economică. Acestea sunt considerate esențiale pentru stabilitate, investiții și creșterea valorii adăugate în economie, într-un parteneriat real între stat și mediul privat.
Mesajul Concordia este că fără aceste reforme, România riscă stagnare, pierderea investițiilor și adâncirea crizei bugetare. Cu ele, „economia poate intra pe o traiectorie de creștere sustenabilă, bazată pe investiții, productivitate și valoare adăugată”.
Planul este prezentat ca un document de lucru deschis dialogului, dar patronatele avertizează că amânarea deciziilor va avea costuri mult mai mari decât implementarea reformelor propuse.
1. Fiscalitate: stabilitate și investiții
Una dintre principalele cerințe este stabilitatea fiscală. Concordia propune menținerea cotei unice și introducerea unui calendar multianual pentru modificările fiscale, anunțate cu cel puțin șase luni înainte. Mediul de afaceri consideră impredictibilitatea fiscală unul dintre cele mai mari obstacole în calea investițiilor.
Un punct central îl reprezintă eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), o taxă considerată profund nocivă pentru sectoarele cu marje mici și pentru industriile cu valoare adăugată mare, precum IT sau telecom. Potrivit Concordia, eliminarea IMCA ar lăsa în economie 1,3–1,5 miliarde de lei, bani care ar putea fi redirecționați către investiții. Un sondaj intern arată că 3 din 5 companii și-au amânat sau redus investițiile după introducerea acestui impozit.
2. Stimulente pentru investiții și capital românesc
Planul prevede o reformă fiscală pro-investiții, cu credite fiscale și deductibilități de 150–200% pentru investiții greenfield, extinderi de capacitate și digitalizare. De asemenea, este propus un regim fiscal dedicat pentru business angels, cu scutiri pentru câștigurile reinvestite.
Un alt pilon este mobilizarea capitalului autohton, prin creșterea ponderii investițiilor fondurilor de pensii în economia reală, inclusiv în private equity și venture capital. Concordia estimează că astfel ar putea fi atrași peste un miliard de euro în investiții productive.
3. Digitalizare și reducerea birocrației
Accelerarea digitalizării administrației publice este văzută ca o sursă majoră de creștere economică. O digitalizare coerentă ar putea aduce 1–1,5% creștere anuală de PIB, prin reducerea poverii administrative și creșterea eficienței statului.
Concordia propune:
- digitalizarea profundă a ANAF,
- eliminarea declarațiilor redundante,
- compensarea automată a creanțelor,
- precompletarea declarațiilor fiscale,
- o platformă unică de raportare pentru ANAF, INS, CNAS și Trezorerie.
Reducerea gap-ului de TVA cu doar 5 puncte procentuale ar putea aduce 1,4 miliarde de euro anual la buget.
4. Energie și infrastructură
În sectorul energetic, patronatele cer eliminarea impozitului pe cifra de afaceri și recalibrarea fiscalității, argumentând că suprataxarea a blocat investiții majore. Industria petrolului și gazelor este afectată de peste 44 de acte normative adoptate în ultimul deceniu, care au dus la o rată efectivă de impozitare de patru ori peste media UE.
Concordia susține investiții anuale de 1,5 miliarde de euro în rețelele de distribuție, care ar genera creștere economică, sute de mii de locuri de muncă și venituri fiscale consistente.
5. Piața muncii: protejarea angajaților
Un element esențial al planului este reintroducerea mecanismului de muncă cu timp redus (Kurzarbeit). „În timpul pandemiei, schema a protejat peste un milion de angajați”, arată Concordia. Reluarea mecanismului ar putea proteja anual între 250.000 și 400.000 de salariați, cu un impact bugetar redus.
Totodată, patronatele cer finanțare pentru formarea profesională continuă. Doar 28% dintre angajații români au competențe digitale de bază, cel mai scăzut nivel din UE. Voucherele de formare ar putea sprijini peste 300.000 de angajați în primii doi ani.
6. Transporturi
În domeniul transporturilor, Planul Concordia subliniază rolul esențial al infrastructurii pentru competitivitatea economiei și creșterea exporturilor românești.
Patronatele cer prioritizarea rapidă a modernizării căilor ferate, a terminalelor intermodale și a huburilor logistice regionale, precum Constanța, Iași, Cluj și Timișoara, printr-un mix de finanțare publică, privată și fonduri europene. Un accent important este pus pe infrastructura portuară de pe Dunăre, care trebuie revitalizată prin investiții private și o administrare eficientă.
De asemenea, Concordia propune crearea unor fonduri dedicate pentru flote verzi și modernizarea transportului, măsuri considerate esențiale pentru reducerea costurilor logistice și creșterea competitivității economiei românești.
7. Exporturi
În final, Concordia cere o diplomație economică activă, orientată spre exporturi. România are potențial major în energie, IT, automotive, agroalimentar și industrie, dar exporturile sunt sub nivelul posibil.
Centre de promovare externă și misiuni economice țintite ar putea crește semnificativ prezența firmelor românești pe piețele internaționale.
