Datele privind producția de servicii pentru iunie–noiembrie 2025 conturează o dinamică volatilă, cu alternanțe între contracții și reveniri, dar și cu o creștere anuală (față de aceeași lună a anului precedent) care rămâne, per ansamblu, robustă.
Pe serie lunară (m/m, calendar și ajustat sezonier), România începe cu un avans modest în iunie (+0,3%), accelerează în iulie (+1,2%), apoi înregistrează o scădere abruptă în august (-2,1%).
Revenirea din septembrie
Corecția este însă urmată de o revenire rapidă în septembrie (+1,3%), după care urmează o nouă contracție în octombrie (-1,1%), iar noiembrie aduce o creștere puternică (+2,3%), cea mai mare din perioada analizată. Practic, tabloul lunar sugerează un sector al serviciilor sensibil la șocuri pe termen scurt (sezonalitate, cerere internă, activitate în transport, turism sau servicii administrative), dar capabil să recupereze rapid pierderile.
Pe serie anuală (y/y, calendar ajustat), imaginea este mai stabilă și indică o economie a serviciilor încă pe trend de expansiune: iunie +3,4%, iulie +8,1% (vârf clar), august +0,9% (încetinire puternică), septembrie +4,3%, octombrie +1,7% și noiembrie +5,0%. Oscilația anuală arată că „șocul” din august nu e doar o fluctuație lunară, ci se vede și în raportarea la 2024, însă revenirea din septembrie și saltul din noiembrie refac imaginea de creștere solidă.
Indicii (bază 2021=100) confirmă aceeași poveste. În varianta ajustată sezonier, România urcă de la 133,6 (iunie) la 135,2 (iulie), coboară la 132,3 (august), revine la 134,0 (septembrie), scade la 132,5 (octombrie) și crește la 135,5 (noiembrie), peste iulie. În varianta doar calendar ajustat, amplitudinea este și mai mare: 138,1 → 140,6 → 129,3 (cădere severă în august) → 136,8 → 133,8 → 135,2.
Explicațiile ascensiunii
Evoluția pozitivă a producției de servicii din România în 2025, în ciuda unei temperări a consumului intern, se explică printr-o combinație de factori structurali și conjuncturali. În primul rând, serviciile nu depind exclusiv de cheltuielile populației, ci într-o proporție tot mai mare de cererea companiilor și de exporturi. Domenii precum IT&C, consultanța, serviciile profesionale și cele administrative au continuat să crească, alimentate de contracte externe și de relocarea unor activități din Vest către piețe mai ieftine, inclusiv România.
Un al doilea factor-cheie îl reprezintă exportul de servicii, care a compensat slăbiciunea cererii interne. Creșterile anuale de peste 5% în noiembrie arată că firmele românești au beneficiat de cererea externă, mai ales în tehnologie și suport operațional. În paralel, investițiile publice și fondurile europene, în special proiectele din PNRR, au generat cerere constantă pentru servicii de proiectare, consultanță, management și servicii tehnice, cerere care nu se reflectă direct în consumul populației.
Nu în ultimul rând, efectul de bază joacă un rol important: lunile mai slabe din 2024 amplifică, statistic, creșterile din 2025. Astfel, chiar dacă dinamica lunară este volatilă, cu scăderi în august și octombrie, revenirea rapidă din septembrie și saltul din noiembrie (+2,3% m/m) indică un sector flexibil. În ansamblu, ascensiunea serviciilor arată o economie care crește mai degrabă prin investiții și exporturi decât prin consum, un semnal de maturizare, dar și de vulnerabilitate dacă aceste motoare externe încetinesc.
România – Producția de servicii
% schimbare față de luna precedentă (calendar și ajustat sezonier)
Lună 2025 Valoare (%)
Iun 0,3
Iul 1,2
Aug -2,1
Sep 1,3
Oct -1,1
Nov 2,3
România – Producția de servicii
% schimbare față de aceeași lună a anului precedent (calendar ajustat)
Lună 2025 Valoare (%)
Iun 3,4
Iul 8,1
Aug 0,9
Sep 4,3
Oct 1,7
Nov 5,0
România – Indici ai producției de servicii
Calendar și ajustat sezonier (bază 2021 = 100)
Lună 2025 Indice
Iun 133,6
Iul 135,2
Aug 132,3
Sep 134,0
Oct 132,5
Nov 135,5
România – Indici ai producției de servicii
Doar calendar ajustat (bază 2021 = 100)
Lună 2025 Indice
Iun 138,1
Iul 140,6
Aug 129,3
Sep 136,8
Oct 133,8
Nov 135,2
Situația în Europa
În noiembrie 2025, comparativ cu octombrie 2025, producția de servicii ajustată sezonier a scăzut cu 0,6% în zona euro și cu 0,5% în UE, potrivit primelor estimări ale Eurostat, biroul statistic al Uniunii Europene. În octombrie 2025, producția de servicii a crescut cu 0,1% atât în zona euro, cât și în UE.
În noiembrie 2025, comparativ cu noiembrie 2024, producția de servicii a crescut cu 0,3% în zona euro și cu 0,2% în UE.
Comparație lunară pe ramuri de servicii și pe state membre
În zona euro, în noiembrie 2025 față de octombrie 2025, producția de servicii:
- a scăzut în transport și depozitare cu 0,7%,
- a scăzut în activitățile de cazare și alimentație publică cu 0,1%,
- a scăzut în informații și comunicații cu 0,1%,
- a scăzut în activitățile imobiliare cu 0,3%,
- a scăzut în activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 0,7%,
- a scăzut în serviciile administrative și de suport cu 0,6%.
În UE, producția de servicii:
- a scăzut în transport și depozitare cu 0,9%,
- a scăzut în activitățile de cazare și alimentație publică cu 0,2%,
- a scăzut în informații și comunicații cu 0,4%,
- a scăzut în activitățile imobiliare cu 0,1%,
- a scăzut în activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 0,5%,
- a scăzut în serviciile administrative și de suport cu 0,7%.
Dintre statele membre pentru care există date, cele mai mari scăderi lunare au fost înregistrate în Grecia (-6,0%), Danemarca (-5,1%) și Ungaria (-2,0%). Cele mai mari creșteri au fost observate în Bulgaria (+2,9%), România (+2,3%) și Slovacia (+2,1%).
Comparație anuală pe ramuri de servicii și pe state membre
În zona euro, în noiembrie 2025 față de noiembrie 2024, producția de servicii:
- a scăzut în transport și depozitare cu 0,3%,
- a crescut în activitățile de cazare și alimentație publică cu 0,1%,
- a crescut în informații și comunicații cu 3,2%,
- a crescut în activitățile imobiliare cu 0,3%,
- a scăzut în activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 0,1%,
- a scăzut în serviciile administrative și de suport cu 0,6%.
În UE, producția de servicii:
- a scăzut în transport și depozitare cu 1,6%,
- a crescut în activitățile de cazare și alimentație publică cu 0,2%,
- a crescut în informații și comunicații cu 3,0%,
- a crescut în activitățile imobiliare cu 1,2%,
- a crescut în activitățile profesionale, științifice și tehnice cu 0,3%,
- a scăzut în serviciile administrative și de suport cu 0,4%.
Dintre statele membre pentru care există date, cele mai mari creșteri anuale au fost înregistrate în Bulgaria (+9,9%), Polonia (+5,8%), Letonia și România (ambele +5,0%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Danemarca (-13,0%), Ungaria (-8,9%) și Estonia (-2,3%).
.png)
