Există speranța că dacă s-ar rezolva peste noapte conflictul, situația ar putea reveni la „normal”. Este suficient să ne uităm la Strâmtoarea Bab El Mandeb (Marea Roșie) unde, din cauza atacurilor rebelilor Houthi (susținuți de Iran), traficul cu nave nu a revenit nici acum la nivelul anului 2022. Atacurile rebelilor Houthi nicidecum nu au blocat strâmtoarea precum a făcut-o Iranul în prezent, doar că nici la 3 ani distanță de la începerea conflictului, traficul nu a revenit la normal.
Un efect dezastruos
Pentru economia românească, la fel ca și pentru celelalte țări, efectul războiului este unul absolut dezastruos. Nu există alt mod de a ne raporta la un conflict care a dus la o creștere accelerată a prețurilor la petrol, într-un an în care România spera că va potoli inflația și că populația va primi o pauză după austeritatea începută în august.
Datele din ultima lună creează un tablou îngrijorător pentru economia românească: randamentele obligațiunilor de stat pe 10 ani însă se mențin peste nivelul de 7,00 și prețul petrolului a explodat cu peste 55% față de minimele recente. Randamentul obligațiunilor a crescut peste tot în lume, fie că vorbim de SUA, România sau Germania.
Costul finanțării statului, în creștere accelerată
La 22 februarie, randamentul obligațiunilor românești pe 10 ani se situa în jurul valorii de 6,3% - un nivel deja ridicat în context european. În mai puțin de patru săptămâni, acesta a urcat la peste 7,4%, pentru a se stabiliza în jurul valorii de 7,25% spre finalul perioadei analizate. Au fost fluctuații, în funcție de știrile care veneau, doar că orice speranță de domolire a incertitudinii dispare după câteva ore. Când Donald Trump anunță că războiul va avea un final rapid, randamentul obligațiunilor scade, doar pentru a crește când Iranul mai atacă o navă.
Fiecare punct procentual în plus la randamente înseamnă un cost mai mare al datoriei publice, refinanțări mai scumpe și, implicit, o presiune suplimentară pe bugetul de stat - care pornește deja dintr-o poziție deficitară. Depășirea pragului de 7,00% semnalează că investitorii cer o primă de risc tot mai mare pentru a finanța România, reflectând incertitudini atât interne (fiscal, politic), cât și externe.
Petrolul, un șoc asimetric față de criza ucraineană
Dincolo de prețul datoriei, elefantul din cameră rămâne prețul petrolului. Practic, 20% din resursele lumii nu mai circulă. Față de invazia Rusiei în Ucraina, momentul din prezent este mult mai îngrijorător.
Comparația dintre evoluția prețului petrolului Brent în timpul invaziei Rusiei în Ucraina (2022) și criza actuală legată de Iran (2026) este revelatoare. În 2022, prețul a pornit de la aproximativ 96,8 USD/baril și, deși a atins un vârf de circa 128 USD, a revenit rapid la 98 USD — un șoc violent, dar relativ scurt.
În schimb, criza din 2026 arată o altă dinamică: prețul a pornit de la un nivel mult mai scăzut — 72,5 USD/baril la începutul lui martie — și a urcat continuu până la 112,2 USD, o creștere de 55% în doar câteva săptămâni.
Această traiectorie ascendentă, fără o corecție semnificativă și susținută, sugerează că piețele nu anticipează o rezolvare rapidă a tensiunilor. Spre deosebire de 2022, unde șocul a fost absorbit în câteva luni, actuala escaladare pare mai structurală.
Indiferent de numărul de barili de petrol care vor fi scoși din rezerve, problema majoră rămâne că 20% din producția globală este blocată. Nu e vorba doar de cifre pe un ecran digital, de prețuri care sunt speculate, ci de barili de petrol care nu pot să părăsească zona conflictului.
De ce contează pentru români: combustibilii domină coșul de consum
Momentan nu avem o imagine clară asupra impactului creșterii petrolului în România. O vom avea, curând, dar trebuie să mai treacă câteva săptămâni până se publică datele privind inflația pe luna martie 2026.
Inflația se calculează pe baza unui coș de consum. În acest coș intră mai multe, de la combustibili, la carne, bilete de tren, haine sau energie electrică. Fiecare bun sau serviciu are un anumit coeficient, dat în funcție de nivelul de consum al acestuia într-o lună: benzină consumăm zilnic când mergem la serviciu, dar pantofi de sport nu ne cumpărăm așa des.
Combustibilii au cel mai mare coeficient din coș — 847 de puncte dintr-un total de 6.080 — urmați îndeaproape de carnea și preparatele din carne (827) și energia electrică, gazele și încălzirea centrală (750).
O scumpire a petrolului nu rămâne izolată: se propagă în costul transportului, al încălzirii, al producției alimentare și, în cascadă, în prețul pâinii, al laptelui, al legumelor.
Un lucru pare cert: chiar dacă mâine s-ar termina războiul, situația nu ar reveni la normalul pe care-l cunoșteam dinainte de pandemie. Prognozele privind temperarea inflației în a doua jumătate a anului riscă să fie anulate în câteva săptămâni. Rămâne de văzut care este inflația în luna martie.
