România pierde și la capitolul economie în fața Austriei, cu scorul de 14-9, conform celei mai recente monitorizări Eurostat
În Articol
- Austria domină în domenii-cheie precum economia macro, piața muncii și sustenabilitatea ecologică. România recuperează prin turism, comerț și stabilitate fiscală. Ambele au puncte forte specifice, dar Austria rămâne per total în avantaj.
- Datele statistice din această analiză comparativă au fost preluate din Monitorul Eurostat publicat în luna mai, ediția pentru luna iunie va apărea după mijlocul lunii în curs.
Evoluția economică din Austria este mai bună decât cea din România. Diferența este la fel de clară ca în meciul dintre naționalele celor două state din 7 iunie, din Viena.
Naționala Austriei a câștigat cu 2-1 în fața României, însă evoluția echipei antrenate de Ralf Rangnick a fost mult mai bună decât o arată scorul în fața naționalei României.
Comparația economică dintre Austria și România pe baza evoluției a 23 de indicatori economici, sociali și de mediu scoate în evidență diferențe semnificative între cele două economii. Austria domină clar la nivelul indicatorilor macroeconomici și al pieței muncii, în timp ce România reușește să puncteze mai bine în domenii precum turismul, consumul intern și sustenabilitatea fiscală.
Factorii economici analizați
În sfera economică macro, Austria are rezultate mai bune în privința inflației, creșterii PIB-ului și deficitului bugetar. România stă mai bine doar la nivelul datoriei publice raportate la PIB, ceea ce indică o disciplină fiscală relativ mai bună. Totuși, performanțele Austriei în controlul inflației și menținerea unui PIB în creștere sugerează o economie mai stabilă și mai bine gestionată.
Pe piața muncii, Austria are un avantaj clar. Rata angajării, șomajul scăzut și integrarea mai eficientă a tinerilor și a șomerilor în câmpul muncii sunt puncte forte. România, deși are o rată mai mică de locuri neocupate (semn al unei potriviri mai bune între cerere și ofertă), suferă din cauza unei participări mai reduse a populației la muncă și a unei rate ridicate de tineri NEET.
În sectoarele productive, Austria se descurcă mai bine în industrie și construcții, dar România recuperează prin creșterea serviciilor. De asemenea, în comerțul internațional, cele două țări se află la egalitate: România a avut o performanță mai bună la exporturi în luna analizată, dar Austria a compensat printr-o reducere mai mare a importurilor.
În ceea ce privește mediul și energia, Austria domină printr-un procent impresionant de energie regenerabilă (77,1%) și o calitate superioară a aerului, însă România reușește să polueze mai puțin în termeni de emisii de gaze. Consumul de energie rămâne un domeniu greu de interpretat fără date complete.
România își marchează avantajul în zonele de consum intern (comerț cu amănuntul) și turism, unde are atât o creștere a nopților de cazare, cât și un număr mai mare de zboruri comerciale comparativ cu perioada pre-pandemică, în contrast cu scăderile din Austria. La fel, prețurile locuințelor au crescut mai lent în România, ceea ce poate fi văzut ca un semn pozitiv pentru accesibilitate.
În antreprenoriat, Austria se impune: scăderea mai mică a firmelor noi și creșterea mai moderată a falimentelor arată un mediu economic mai stabil pentru afaceri. România traversează o perioadă dificilă, cu scăderi importante în inițiativele antreprenoriale.
Analiza economiei României în raport cu cea din Austria
România punctează pozitiv în mai multe domenii, în ciuda provocărilor structurale. Are o datorie publică semnificativ mai mică decât Austria, fapt ce oferă mai mult spațiu de manevră în politicile fiscale.
În zona comerțului, România a suferit mai puțin la exporturi și a avut o performanță mai bună în retail. De asemenea, turismul dă semne de revenire: atât nopțile de cazare cât și numărul zborurilor sunt în creștere. Piața imobiliară a avut o evoluție mai echilibrată, cu o creștere mai moderată a prețurilor față de Austria.
În plus, România are un nivel scăzut al locurilor de muncă neocupate, ceea ce indică o corelare eficientă între cererea și oferta de forță de muncă. Aceste elemente sugerează o economie care se adaptează bine în anumite sectoare cheie.
Rezumând:
- Datorie publică scăzută
- Exporturi mai rezistente la scăderi
- Turism în creștere (nopți de cazare, zboruri)
- Comerț retail mai puțin afectat
- Mai puține locuri de muncă vacante – piață mai echilibrată
Punctele slabe ale României
România întâmpină dificultăți serioase pe piața muncii și în mediul de afaceri. Rata angajării șomerilor este foarte scăzută, participarea populației la piața muncii este limitată, iar proporția tinerilor care nu muncesc și nu studiază este alarmant de mare.
De asemenea, România stă slab la capitolul energie verde, cu un procent redus al producției din surse regenerabile. În plan antreprenorial, declinul numărului de firme noi este abrupt, iar falimentele cresc într-un ritm îngrijorător. Acestea reflectă o lipsă de încredere în mediul economic. Deși poluarea este relativ redusă, calitatea aerului rămâne mult sub media UE, ceea ce trage un semnal de alarmă asupra gestionării mediului urban. Aceste vulnerabilități subliniază nevoia de reforme structurale și investiții în capitalul uman.
Rezumând:
- Rată mare a tinerilor NEET
- Rată mică a angajării șomerilor
- Scădere abruptă în numărul firmelor noi
Cum stă Austria
Puncte forte:
- Stabilitate economică (inflație, PIB, deficit)
- Piață a muncii bine integrată
- Energie regenerabilă ridicată
- Mediu curat și politici ecologice eficiente
- Mediu antreprenorial mai stabil
Puncte slabe
- Datorie publică mai mare
- Scădere semnificativă în turism și zboruri
- Prețuri mai ridicate la locuințe
| Domeniu | Indicatori analizați | Câștigă Austria | Câștigă România | Egal |
|---|---|---|---|---|
| Economie macro | 4 | 3 | 1 | 0 |
| Piața muncii | 5 | 4 | 1 | 0 |
| Producție economică | 3 | 2 | 1 | 0 |
| Mediu & Energie | 4 | 2 | 1 | 1 |
| Comerț internațional | 2 | 1 | 1 | 0 |
| Retail & consum | 1 | 0 | 1 | 0 |
| Transport | 1 | 0 | 1 | 0 |
| Piața imobiliară & turism | 2 | 0 | 2 | 0 |
| Antreprenoriat & afaceri | 2 | 2 | 0 | 0 |
Austria câștigă analiza comparativă cu România cu un scor de 14 la 9
Inflația
- Câștigătoare: Austria
Austria a înregistrat o creștere a inflației de 3,3% în luna aprilie 2025 raportat la ultimele 12 luni. În România, inflația a fost mai mare însă, de 4,9%.
Produsul Intern Brut (creștere)
- Câștigător: Austria
Austria a avut o creștere a PIB-ului propriu de 0,2%% în primul trimestru din 2025. România a înregistrat în schimb o stagnare din punct de vedere economică în primele trei luni din acest an.
Deficitul trimestrial
- Câștigătoare: Austria
Deficitul din trimestrul IV din 2024 a fost de 11,1% în România raportat la PIB. În Austria, s-a înregistrat un deficit trimestrial de 5,2% din PIB.
Emisiile de gaze ale economiei
- Câștigătoare: România
Economica României a fost mai puțin poluantă decât cea a Austriei în trimestrul al patrulea din 2024.
Rata de angajare pe piața muncii a persoanelor fără loc de muncă
- Câștigătoare: Austria
Țara noastră a avut o rata de angajare a șomerilor în trimestrul al patrulea din 2024 de 11,3%. Austria a înregistrat însă o rată de angajare a celor fără loc de muncă de 39,3%.
Rata șomajului
- Câștigătoare: Austria
România are o rată a șomajului de 5,5% în luna martie în rândul populației între 15 și 74 de ani. Rata din Austria este puțin mai mică, de 5,4%.
Rate persoanelor active pe piața muncii
- Câștigătoare: Austria
România a avut un procent de 69,4 puncte procentuale din populația între 20 și 64 de ani activă pe piața muncii în ultimul trimestru din 2024. În schimb, în Austria rata urcă până la 77,3%.
Prețul caselor (creștere raportată la 2015)
- Câștigătoare: România
Austria a înregistrat o creștere a prețului locuințelor (raportat la 2015) mai mare față de cea din România. În România, în trimestrul al patrulea din 2024, prețul caselor era mai mare cu 158,4% față de 2015. În Austria, creșterea era de 164,1%.
Comerțul cu amănuntul
- Câștigătoare: România
România a înregistrat în luna martie o scădere a comerțului retail cu 0,3% față de una precedentă. Și Austria a avut tot o scădere, de 0,4%.
Datoria publică
- Câștigătoare: România
Datoria publică a Austriei este de 81,8% din PIB în trimestrul al patrulea din 2024. În schimb, România are o datorie de 54,8% din PIB.
Numărul zborurilor
- Câștigătoare: România
Austria a înregistrat, în luna aprilie 2025, o scădere numărului zborurilor comerciale cu 10,9% față de luna aprilie din 2019. România a înregistrat o creștere de 9,8% în aceeași perioadă.
Producția de energie regenerabilă
- Câștigătoare: Austria
Austria a avut, în martie 2025, 77,1% din energia electrică produsă din surse verzi. Chiar dacă România nu a furnizat încă informații pe luna martie, producția autohtonă de energie verde nu a trecut decât rar de 50%.
Consumul de energie
- Câștigătoare: nu se poate stabili
La capitolul consum de energie este mai dificil de analizat câștigătorul pentru că un consum energetic mai mare înseamnă, de obicei, o producție a economiei mai mare, nu neapărat o risipă.
Austria a înregistrat o creștere a consumului de energie cu 3,1% în luna martie față de media lunii din perioada 2016-2019. România nu a oferit date pentru luna martie, dar în ultimele luni din 2024 și primele din 2025, consumul a fost în scădere.
Producția industrială
- Câștigătoare: Austria
Austria a înregistrat o scădere a producției industriale în martie de 0,3% față de luna precedentă. România a înregistrat tot o scădere, dar mai mare, a producției industriale de 0,5% în luna martie 2025 raportat la luna februarie din 2025. Media UE a fost de plus 1,9%.
Importuri
- Câștigătoare: Austria
România și-a scăzut importurile în luna martie raportat la luna februarie cu 0,3%. Austria a înregistrat o scădere a importurilor de 6,5%. Deși Austria a importat mai puțin, scăderea poate fi pusă și pe încetinirea industriei și a economiei în general.
Exporturi
- Câștigătoare: România
Austria a exportat în martie 2025 cu 8% mai puțin față de luna februarie. România a avut o scădere de 2,4% în aceeași perioadă.
Startul unor noi afaceri
- Câștigătoare: Austria
România a avut, în primul trimestrul din 2025, o scădere a numărului firmelor înregistrate cu 32,3% față de trimestrul al patrulea din 2024. În schimb, Austria a avut o scădere de doar 9,1%.
Faliment/insolvențe
- Câștigătoare: Austria
Austria a înregistrat, în primul trimestru din 2025 față de ultimul trimestru din 2024, o creștere a falimentelor cu 5,5%. România a înregistrat chiar o creștere de 12,2% în aceeași perioadă.
Calitatea aerului
- Câștigătoare: Austria
Austria a avut un aer mai curat în aprilie Calitatea aerului din România este de aproape două ori mai proastă decât media UE.
Locuri de muncă neocupate/necesarul de forță de muncă
- Câștigătoare: România
Doar 0,6% din locurile de muncă oferite de angajatori nu și-au găsit solicitanți în România în primul trimestru din 2025. Austria avea un procent de 3,6 puncte procentuale.
Rata tinerilor între 15 și 29 de ani
- Câștigătoare: Austria
România a avut, în trimestrul al patrulea din 2024, o rata a populației cu vârsta între 15 și 29 de ani care nu muncește, nici nu studiază de 19,9%. Rata a fost mai mare decât cea din Austria, unde doar 9,4% din tineri nu lucrau sau nu studiau.
Nopțile de cazare
- Câștigătoare: România
Austria a înregistrat o scădere a nopților de cazare de 11,7% în luna martie 2025 raportată cu luna martie din 2019. România a avut o creștere de 3,6% în aceeași perioadă.
Producția serviciilor
- Câștigătoare: România
Austria a înregistrat, în luna februarie 2025, o scădere de 1,4% față de luna ianuarie 2025. România a avut o creștere de 0,5%.
Producția construcțiilor
- Câștigătoare: Austria
România a înregistrat, în luna martie 2025, o creștere de 4,6% față de luna februarie 2025. Austria a avut o creștere de 5,9% în aceeași perioadă.
