România a fost pe ultimul loc la reciclarea deșeurilor în ultima analiză realizată de Eurostat. Motivele
- În 2022, aproximativ 1 992 milioane de tone de deșeuri au fost tratate în UE, dintre care 61,4% au fost recuperate și 38,6% au fost eliminate. În România, în urmă cu doi, doar puțin peste 3% din deșeuri erau reciclate, restul erau îngropate la groapa de gunoi. În acest an a fost introdus sistemul de garanție returnare (SGR) care ar trebui să îmbunătățească reciclarea.
Deși cantitatea totală de deșeuri tratate în toate statele membre ale Uniunii Europene a crescut ușor din 2004 (+5%), cantitatea de deșeuri recuperate a crescut cu 40,6% (de la 870 milioane de tone la 1 223 milioane de tone). Recuperarea include reciclarea, umplerea cu resturi și incinerarea cu recuperare de energie. Cantitatea de deșeuri eliminate a scăzut de la 1 027 milioane de tone în 2004 la 769 milioane de tone în 2022, o scădere de 25,1%.
Analiza europeană
Per ansamblu, 61,4% din deșeurile din UE au fost tratate prin operațiuni de recuperare: reciclare (40,8% din totalul deșeurilor tratate), umplerea cu resturi (14,2%) sau recuperarea de energie (6,4%). Restul de 38,6% au fost fie depozitate în gropi de gunoi (30,2%), incinerate fără recuperare de energie (0,4%) sau eliminate prin alte metode (8,0%).
S-au observat diferențe considerabile între țările UE în utilizarea metodelor de tratare a deșeurilor. Italia a înregistrat cel mai mare procent de reciclare, cu 85,6%, urmată de Belgia și Slovacia, ambele cu 68,3%. În contrast, depozitarea în gropi de gunoi și alte metode de eliminare au dominat în România (93,8%), Bulgaria (93,0%) și Finlanda (81,0%).
Problemele din România
Reciclarea redusă în România are mai multe cauze complexe, care implică factori de ordin social, economic, instituțional și infrastructural.
- Infrastructura slab dezvoltată pentru colectarea și gestionarea deșeurilor
În multe zone, în special în mediul rural și în orașele mici, infrastructura de colectare selectivă este insuficientă sau inexistentă. Cetățenii nu au acces la containere separate pentru reciclare sau nu sunt implementate programe eficiente de colectare.
România are un număr limitat de centre specializate în reciclarea diverselor tipuri de deșeuri, ceea ce face dificilă gestionarea și procesarea corespunzătoare a materialelor.
- Lipsa de educație și conștientizare
Există o lipsă de educație pe scară largă privind beneficiile și importanța reciclării. Mulți cetățeni nu cunosc regulile de colectare selectivă sau nu înțeleg cum să recicleze corect. Campaniile de conștientizare sunt rare și insuficiente pentru a schimba comportamentele la scară largă.
În multe comunități, reciclarea nu este percepută ca o prioritate sau o responsabilitate. Oamenii sunt obișnuiți să arunce deșeurile menajere împreună, fără a face efortul de a le separa pentru reciclare.
- Legislația și aplicarea slabă a legilor
Politicile de gestionare a deșeurilor și reciclării nu sunt suficient de bine structurate sau aplicate, ceea ce împiedică atingerea țintelor impuse la nivel european. Deși există reglementări în domeniul reciclării și al gestionării deșeurilor, aplicarea lor este adesea deficitară. Controalele sunt rare, iar sancțiunile pentru necolectarea selectivă sau pentru nerespectarea regulilor de reciclare sunt fie prea mici, fie nu sunt aplicate.
- Investițiile insuficiente
În unele cazuri, costurile legate de sortarea, transportul și procesarea deșeurilor sunt ridicate și, din această cauză, companiile și autoritățile locale nu investesc suficient în reciclare.
Programele de sprijin financiar pentru reciclare sau pentru îmbunătățirea infrastructurii sunt adesea limitate, ceea ce duce la stagnarea dezvoltării acestui sector.
- Monopolul
În multe localități, există monopoluri ale firmelor de gestionare a deșeurilor, care nu sunt motivate să investească în infrastructura de reciclare sau să îmbunătățească serviciile oferite.
- Depozitarea la groapa de gunoi – soluție predominantă
Pentru multe administrații locale și companii, depozitarea la groapa de gunoi este mai ieftină decât reciclarea, ceea ce face ca această practică să fie preferată.