Practic, statul nu mai decontează (și nici angajatorul nu mai plătește) ziua 1 din concediul medical – indiferent dacă vorbim de gripă, viroză, lombosciatică sau alte diagnostice uzuale care intră în regimul standard al concediilor medicale.
Schimbarea nu vine dintr-un ordin de ministru sau din norme CNAS, ci direct dintr-o ordonanță de urgență. Textul OUG nr. 91/2025 stabilește explicit că, în intervalul menționat, indemnizațiile pentru concedii medicale (cele acordate în baza OUG nr. 158/2005) se plătesc cu o zi mai puțin față de durata înscrisă pe certificat.
Ce s-a schimbat
Până la această modificare, concediul medical era plătit din prima zi (cu regulile clasice privind suportarea sumelor: o parte în sarcina angajatorului pentru primele zile, iar restul prin bugetul FNUASS, în funcție de tipul concediului și durată). Diferența majoră este că nu exista „ziua 0” neplătită: dacă aveai 5 zile de concediu medical, erau 5 zile indemnizate.
Ce înseamnă în practică pentru un angajat
Efectul imediat este simplu: pierzi o zi de bani la fiecare episod de boală pentru care intri în concediu medical.
Ce înseamnă pentru o firmă
Modificarea nu obligă firma să plătească mai mult decât înainte (de exemplu prima zi din contribuții), dar anulează plata indemnizației pentru prima zi — ceea ce înseamnă o pierdere de venit pentru angajat, nu o povară suplimentară directă pentru angajator în privința indemnizației. Angajatorul rămâne responsabil de plata indemnizațiilor doar pentru zilele prevăzute legal, dar statul nu decontează prima zi în cadrul schemei de concedii medicale în perioada aplicabilă.
Exemplu
Dacă medicul îți dă concediu 3 zile, vei fi plătit 2 zile.
Dacă primești 10 zile, vei fi plătit 9 zile.
În plus, apare și o zonă de confuzie practică: dacă prima zi de concediu pică într-o zi nelucrătoare (weekend), impactul poate fi diferit de la caz la caz, în funcție de cum aplică angajatorul și cum se raportează pontajul. În spațiul public au existat avertismente că interpretările „prima zi lucrătoare” pot crea probleme și pot ajunge să fie contestate.
De ce a fost introdusă măsura
Argumentul invocat în dezbaterea publică este de tip „descurajare a abuzurilor” și reducerea presiunii pe bugetul de sănătate, într-un context în care concediile medicale sunt frecvent suspectate că sunt folosite și ca „punte” pentru mini-vacanțe. În același timp, economiști și consultanți au atras atenția că efectul bugetar real poate fi însoțit de efecte secundare: oameni care vin bolnavi la muncă în prima zi ca să nu piardă bani, cu risc de răspândire a infecțiilor în colectivitate.
Reacții
Din zona sindicală, reacția a fost dură. CNSLR Frăția a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională, susținând că ziua neplătită ar încălca drepturi fundamentale și ar produce efecte negative asupra sănătății lucrătorilor.
Dinspre mediul de afaceri, discuția a fost mai nuanțată: unele voci au spus că măsura nu rezolvă „problema mare” (controlul și prevenția), ci mută tensiunea în relația angajat–angajator și complică administrarea concediilor.
.png)
