Rezultatele economice după 3 luni din 2025. Afacerile care au performat. Consumul privat susține creșterea economică

• Economia României a stagnat în primul trimestru din 2025, atât în comparație cu trimestrul precedent, cât și în raport cu performanțele așteptate de autoritățile economice. Potrivit datelor provizorii publicate de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut (PIB), ajustat sezonier, a fost de 447,669 miliarde de lei în termeni nominali, fără a înregistra o variație față de trimestrul IV din 2024. În termeni reali, avansul față de aceeași perioadă din anul precedent a fost de doar 0,6%.

Datele economice publicate de Institutul Național de Statistică (INS) privind evoluția economiei în perioada ianuarie-martie, oferă un tablou îngrijorător într-un moment în care România trebuie să își reducă drastic deficitul bugetar.

Ținta angajată în fața Comisiei Europene este coborârea deficitului la 7% din PIB până la finalul anului, față de nivelul de peste 9% raportat după primele patru luni din 2025. În contextul stagnării economice, această reducere devine tot mai dificilă.

Pe seria brută, PIB-ul estimat pentru trimestrul I a fost de 365,361 miliarde de lei la prețuri curente, marcând o creștere modestă de 0,3% față de trimestrul I din 2024. În termeni practici, aceste variații modeste arată o economie inertă, care se confruntă cu provocări structurale semnificative, exact când este nevoie de consolidare fiscală prin creșteri de venituri și reducerea cheltuielilor.

Consumul privat susține creșterea

Din perspectiva cererii, consumul final al populației a rămas principala sursă de creștere, în ciuda stagnării generale.

Cheltuielile gospodăriilor s-au majorat cu 1,9%, contribuind cu +1,3% la formarea PIB. În paralel, cheltuielile individuale ale administrației publice au crescut cu 5,8% (+0,5%), iar cele colective – cu 6,3%, oferind un aport de +0,7%.

Formarea brută de capital fix, adică investițiile, a crescut cu 4,3%, ceea ce s-a reflectat într-o contribuție pozitivă de +0,9% la PIB. Cu toate acestea, aceste investiții nu sunt suficiente pentru a stimula o relansare economică puternică în lipsa unui climat general de creștere.

Afacerile care au performat

Contribuțiile pozitive la PIB-ul din primul trimestru au venit în special din:

sectorul construcțiilor, care a avut o contribuție de +0,4%, susținută de o creștere de aproape 10% a volumului de activitate;

sectorul informațiilor și comunicațiilor a adus o contribuție de +0,1%, având o pondere de 8,6% în PIB și o creștere de 1,1% a activității;

tranzacțiile imobiliare, cu o pondere de 7,9%, au crescut cu 0,8% și au contribuit și ele cu +0,1%.

De asemenea, activitățile din domeniul administrației publice, apărării, educației, sănătății și asistenței sociale au contribuit pozitiv (+0,1%), deși creșterea volumului de activitate a fost de doar 0,3%, în ciuda unei ponderi consistente de 15,4% în PIB.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 8,4%, au crescut cu 3,5%, oferind un plus de +0,3% la PIB.

Industria – motorul gripat al economiei

Principalul sector cu influență negativă a fost industria, care are o pondere importantă de 16,3% în formarea PIB, dar care a înregistrat o contracție de 3% în volum, ducând la o contribuție negativă de -0,5%.

Această scădere este un semnal serios, întrucât industria este de obicei un indicator relevant pentru sănătatea economică generală și pentru exporturi, iar slăbirea sa poate afecta perspectivele de revenire economică pe termen mediu.

Reducerea deficitului într-o economie inertă

Într-un an în care România s-a angajat să reducă deficitul bugetar la 7% din PIB, stagnarea economică face această țintă cu atât mai dificil de atins. Cu o economie care nu livrează suficientă creștere, veniturile fiscale nu vor crește organic, ceea ce va pune o presiune suplimentară asupra măsurilor fiscale planificate de Guvern.

Acestea includ majorări de TVA, accize și impozite pe venit și dividende, dar și înghețarea unor cheltuieli bugetare. Însă aplicarea acestor măsuri într-un context economic anemic riscă să afecteze și mai mult consumul și încrederea mediului privat.

INS a precizat că datele pentru trimestrul I 2025 nu s-au modificat semnificativ față de estimările publicate anterior, semn că dinamica economică lentă este confirmată și consolidată statistic.