Analist economic: „Majorarea TVA ar fi un fel de harachiri financiar”. Evaziunea fiscală și reducerea consumului, marile pericole

• Majorarea TVA de la 19% la 21% este unul dintre cele mai importante subiecte ale momentului, chiar dacă președintele ales Nicușor Dan a respins de mai multe ori această variantă, aducând drept argument faptul că  „orice creștere de taxe de consum generează evaziune și o scădere a consumului”.

Analiștii economici spun și ei același lucru, iar mai mult susțin că până la urmă o majorare de două puncte procentuale nici nu aduce chiar așa de mulți  bani la buget. Cât despre combaterea evaziunii fiscale, poate n-ar fi rău să se recurgă la taxarea inversă, care se aplică bine, cu rezultate pozitive în unele sectoare, este mesajul transmis de economistul Adrian Negrescu conform Termene.ro.

În același timp, temerea privind reducerea consumului pare pe deplin justificată. Volumele producătorilor de alimente, de exemplu, sunt deja pe un trend descendent, care nu se regăsește însă în cifrele de la INS, din cauza inflației.

Efecte negative

Adrian Negrescu, analistul economic, consideră că majorarea TVA va avea efecte negative pe toate lanțurile economice și va conduce spre evaziune fiscală.

„Creșterea TVA-lui ar fi un fel de harachiri financiar pentru România, pentru că ar genera efecte negative în creștere pe lanțurile economice. În primul rând, ar afecta puterea de cumpărare a populației, care și așa este secătuită și va fi din ce în ce mai puternic afectată de creșterile de prețuri la energie, gaze și deprecierea monedei naționale. În al doilea rând, creșterea TVA-ului nu va face altceva decât să conducă multe dintre firme, mai ales din domeniul alimentar și al serviciilor, spre evaziune fiscală. Mi-e teamă că aceasta vom obține dacă vom crește TVA”, a declarat pentru Termene.ro Adrian Negrescu.

În același timp, Negrescu spune că o creștere a TVA de două puncte procentuale ar aduce undeva între 12 și 14 miliarde de lei în plus la bugetul de stat, în condițiile în care România se împrumută cu echivalentul a aproape 5 miliarde de lei în fiecare săptămână.

„Deci încasările suplimentare din TVA n-ar acoperi gaura uriașă existentă în momentul de față în bugetul de stat. Mai mult decât atât, creșterea TVA acum ar fi o decizie care din punct de vedere al perspectivei investițiilor în România ar putea genera, din păcate, o și mai mare retragere de capital din țara noastră din prisma modului în care tratăm zona fiscală, a modului în care modificăm codul fiscal, mai ceva ca pe prognozele meteo”, afirmă Negrescu.

Gaura de miliarde

Conform datelor obținute de Clever News Center, Agenția Națională de Administrare Fiscală are prognozate în acest an venituri suplimentare între 24 și 25 de miliarde de lei din colectarea TVA. Alte taxe, precum taxa pe construcții și majorarea impozitelor pe proprietăți de lux și a altor taxe pe proprietăți, ar urma să aducă până în 3 miliarde de lei.

Președintele ales Nicușor Dan a declarat de mai multe ori că nu va crește TVA, cu referire directă la alimentele de bază și că încearcă să nu se ia în calcul „nici măcar o majorare de la 19% la 21%”.

„Cred că nu se pune problema eliminării cotei de 9% pentru alimentele de bază. Adică să crești cotele… Noi avem 5% pentru energie și încă niște lucruri, avem 9% pentru alimentele de bază și încă niște categorii și 19% taxa generală. Nu se pune problema să crești de la 5 la 9% sau de la 9 la 19%, asta e clar”, afirmă președintele ales. În același timp, Nicușor Dan mai spune că orice majorare de TVA de consum „pe de o parte generează evaziune, pe de altă parte generează o limitare a consumului”

Evaziune de miliarde de euro

Analistul economic apreciază că, în prezent, evaziunea pe TVA se ridică undeva la șapte-opt miliarde de euro. În opinia lui n-ar fi rău să se forțeze reducerea ei, mai ales că există și soluții în acest sens.

„Cum o putem face? Printr-o simplă ordonanță, din punctul meu de vedere, ordonanță care să introducă la nivelul economiei aplicarea taxării inverse, care ar putea aduce la buget într-un orizont de două luni, cel puțin două, dacă nu chiar trei miliarde de euro. …..(…) Dacă am aplica măcar această măsură de taxare inversă, care este deja prezentă în unele sectoare de activitate și am extinde-o la nivelul întregii economii, efectele s-ar vedea imediat și poate ar da un semnal extrem de important investitorilor corecți, cei care ar vedea într-adevăr că luptăm cu evaziunea fiscală”, afirmă Negrescu.

Taxarea inversă este o măsură care ar putea intra în vigoare foarte repede, imediat ce va fi investit viitorul guvern, arată Negrescu. „În momentul acela, practic, ai anulat tot ce înseamnă fraudele cu TVA, mai ales pe zonele de comerț intracomunitar sau extracomunitar. Adică sunt multe lucruri care pot fi făcute urgent pentru a salva niște bani. Și plus că din TVA, nu câștigi mult, adică nu aduce așa de mulți bani la buget”.

Conform rapoartelor Comisiei Europene, începând din 2015, România a ocupat in fiecare an primul loc la decalajul incasarilor din TVA, la mare distanta fata de restul statelor UE – cele mai mici deficite de TVA înregistrandu-se in Olanda (0,2%), Finlanda (0,4%), Spania (0,8%), iar pe cele mai mari România (36,7%), Malta (25,7%), Grecia (17,8%) şi Lituania (14,5%).

Vânzările în volum, tot mai mici

În condițiile în care se vor majora prețurile la energie și gaze, vom vedea un val de inflație generat de deprecierea monedei naționale și probabil și de alte măsuri ce urmează să fie luate de către autorități. Urmarea: puterea de cumpărare a populației va avea de suferit, iar vânzările în volum sunt și vor fi din ce în ce mai mici. Aceasta deși datele de la statistică prezintă o fațetă nu neapărat reală a dimensiunii și dinamicii consumului, spune analistul.

Pe scurt, este vorba de faptul că în cifre de afaceri vânzările din comerț au crescut, dar în plin sezon inflaționist. Nu trebuie uitat nici faptul că România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană și este foarte probabil ca ea să mai crească în următoarele luni.

„Trebuie să ne uităm la vânzările în volum, mai ales în comerțul alimentar, acolo unde, din păcate, se întâmplă ceea ce estimam acum 2-3 ani, faptul că vom ajunge să mergem la hipermarket ca la muzeu, să admirăm produsele și să nu ni le putem permite sau să cumpărăm la 100 de grame”, arată Adrian Negrescu.

Potrivit unui studiu realizat recent de KeysFin, în România există aproape 400.000 de firme care se află în pragul insolvenței din prisma scăderii accentuate a vânzărilor, dar și pe fondul fundul accentuării unui alt fenomen extrem de grav: blocajul financiar.

Colectarea TVA, departe de estimări

România are nevoie de venituri de 25 miliarde de lei în plus în 2025 pentru a respecta limita de deficit de 7%. O parte importantă ar putea veni din creșterea TVA cu 2 puncte procentuale și din colectare mai eficientă a TVA, conform unei analize realizate de Termene.ro. Cele două măsuri ar putea aduce bugetului peste 24 miliarde de lei în plus din cele 25 de miliarde de care are nevoie bugetul de stat.

Rezultă că singura șansă a României de a respecta deficitul de 7% este reprezentată de încasările de TVA să se ridice până la 24 de miliarde de lei în plus față de 2024, condiția fiind să rămână cel mult la pragul atins în 2024 cheltuielile bugetare.

În anul 2024, România a colectat la bugetul de stat peste 120 de miliarde de lei din TVA, potrivit datelor oficiale, în creștere cu circa 15% față de anul 2023, datorită unei combinații de factori: îmbunătățirea colectării, digitalizarea ANAF și ajustarea anumitor cote.

TVA a fost astfel cea mai importantă sursă de venit fiscal, finanțând cheltuieli esențiale în domenii precum sănătatea, educația și protecția socială.

Decalajul

Mai mult, România a înregistrat progrese notabile în reducerea așa-numitului„VAT gap” – decalajul dintre TVA-ul teoretic și cel efectiv colectat. În 2022, acest decalaj era de 30,6%, în scădere cu 4,2 puncte procentuale față de anul anterior, conform analizelor guvernamentale.

Presupunând că tendința de creștere se menține și în 2025, iar colectarea TVA urcă măcar cu încă 15%, s-ar ajunge la încasări de aproximativ 138 de miliarde de lei. Aceasta ar însemna 18 miliarde de lei în plus față de 2024.

Din păcate, însă, calculele de pe hârtie nu corespund cu realitatea. După primele trei luni din 2025, colectarea TVA-ului nu a înregistrat creșterile dorite – veniturile din TVA netă sunt în scădere cu 2,7%, iar cele din TVA brută (anterior rambursărilor) sunt pe plus cu doar 1,8% -, așa că pragul suplimentar de 18 miliarde de lei ar putea să nu fie atins.