• Creșterea salariului minim fără a avea la bază un calendar bine stabilit este doar una dintre măsurile cu care Executivul bulversează una dintre cele mai importante industrii locale și unul dintre cei mai importanți contributori la bugetul de stat cu 13% din PIB – industria auto. La aceasta se adaugă scăderea bugetului pentru programul Rabla și modificările fiscale ce au vizat impozitul pe cifra de afaceri, a spus pentru Termene.ro Adrian Sandu, secretarul general al Asociației Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).

Domeniul auto se confruntă deja de mai bine de doi ani cu un context internațional dificil, care a condus la creșterea prețurilor de import pentru multe componente și materii prime, a declarat Adrian Sandu.

Astfel, în ultimii doi ani, importatorii și producătorii din domeniu au fost obligați să găsească surse alternative de aprovizionare din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina. „Aceste noi surse au venit cu costuri suplimentare pe care firmele din domeniul auto le suportă deja de ceva vreme”, a explicat Sandu.

ACAROM, organizația pe care o reprezintă Adrian Sandu, are aproape 220.000 de angajați, conform datelor asociației.

Aproximativ o jumătate de milion de mașini a fost produse în 2023 în România, estimează Asociația Constructorilor de Automobile.

Industria auto contribuie cu 13% la PIB, dar pentru păstrarea actualelor investiții este nevoie de predictibilitate şi stabilitate, spune Adrian Sandu, secretar general al asociației.

Impactul noului salariu minim în industria auto: pro și contra

Creșterea salariului minim în afara unui calendar bine stabilit și fără a corela această majorare cu nivelul productivității se aliniază acestor măsuri care au luat prin surprindere mediul de afaceri.

Deși majoritatea reprezentanților patronali susțin că un salariu minim de 3.700 de lei brut de la 1 iulie va fi mai degrabă un factor care va ajuta mediul de afaceri să crească gradul de retenție al salariaților, faptul că măsura se introduce brusc generează probleme în majoritatea sectoarelor economice.

Adrian Sandu atrăgea atenția că firmele care gestionează bugete mari vor trebui să facă față brusc unor cheltuieli suplimentare consistente.

2024 a venit cu modificări importante ale politicii fiscale

Pe plan local, din dorința de a avea mai mulți bani la buget, autoritățile au modificat politica fiscală sau au ajustat veniturile acordate prin intermediul programelor de sprijin, ceea ce a pus presiune suplimentară pe sectorul auto.

Mai precis, din 2024 autoritățile au introdus impozitul minim de 1% pe cifra de afaceri pentru societățile comerciale plătitoare de impozit pe profit, dacă cifra de afaceri depășește 50 milioane euro în anul precedent.

„Noi purtăm frecvent discuții cu autoritățile, dar ne-am trezit că peste noapte au fost adoptate măsuri de acest gen din dorința de a aduce mai mulți bani la buget”, a comentat reprezentantul ACAROM.

Fonduri înjumătățite pentru programul Rabla

„Totodată, industria a fost puternic afectată de înjumătățirea veniturilor prin programul Rabla, o măsură care iarăși ne-a luat prin surprindere”, a mai spus acesta.

După cum se știe, în 2024, bugetul anunțat de autorități pentru programul Rabla Clasic este de 300 de milioane de lei, față de 560 de milioane de lei în 2023. Tot anul acesta, bugetul pentru programul Rabla Plus s-a majorat la 1 miliard de lei, fiind în creștere cu 25% față de anul trecut.

Impredictibilitatea denotă lipsa unei strategii

Totodată, după cum explica zilele trecute pentru Termene.ro Cristian Pârvan, președintele Patronatului Investitorilor Autohtoni din România (PIAROM), în unele domenii economice, cum ar fi industria prelucrătoare, contractele sunt negociate pe 3 sau 6 luni, așa încât aceste noi costuri nu vor putea fi transferate automat clienților, ci vor trebui suportate de companii. În acest caz, cele mai afectate vor fi companiile care lucrează cu marje mici de profit.

Calea mai grea, dar mai eficientă de urmat pentru actuala clasă politică ar fi implementarea unei strategii de dezvoltare care să includă măsuri de susținere a mediului de afaceri, chiar dacă acestea sunt coroborate cu creșterea de salarii, mai atrăgea atenția șeful PIAROM.

„Ceea ce ne trebuie sunt programe de dezvoltare de tip paneuropean care deja au fost puse în aplicare în UE. Din păcate, la noi astfel de inițiative n-au sorți de izbândă. Vă dau un singur exemplu. S-au alocat 2,5% din PIB pentru Apărare, existând promisiunea din partea oficialilor că industria conexă se va dezvolta la rândul său. Dar asta nu a condus la o mobilizare a industriei noastre de apărare, unde nu se produce nimic din ceea ce s-ar putea produce la nivel de componente”.

Asociația Constructorilor de Automobile din România – ACAROM – este reprezentantul sectorului auto național, însumează peste 170 de companii, organizații și instituții cu activități în sectorul auto și reprezintă interesele unei industrii critice pentru economia națională, cu o contribuție de 13% în PIB și 29.5% în exporturile naționale și care angajează în mod direct un număr de peste 220.000 de persoane.

Despre Termene.ro

Dacă tot sunteți aici, Termene.ro vă recomandă să vă abonați la newsletterul Cafeaua de la 7, care vă oferă ocazia să citiți tot ce s-a întâmplat important în ziua precedentă. Newsletterul vă recomandă informații care pot fi importante pentru antreprenori, știri utile în viața cotidiană, dar și noutăți de povestit colegilor sau angajaților într-o pauză.

Varianta video a newsletterului, poate fi urmărită pe Facebook, Youtube, Instagram, Tiktok, sau aici, pe blogul de news al platformei Termene.ro

Distribuie mai departe