Hercesa România finalizează în 2025 cel mai longeviv proiect rezidențial al său din Capitală, Vivenda Residencias, 1.400 de apartamente construite în 18 ani, și se pregătește să intre pe segmentul premium, cu un proiect într-o locație din apropierea Pieței Unirii.
În plus, compania a dat startul unui alt proiect amplasat lângă Vivenda Residencias - Vivenda Prime și derulează în paralel proiectul Stellaris Residencias, din cartierul Ghencea, în cadrul căruia sunt în curs de dezvoltare trei clădiri cu peste 360 de locuințe.
La nivel internațional, grupul Hercesa, fondat în Spania în urmă cu 50 de ani, a depășit pragul de 30.000 de locuințe livrate și este activ pe piețele din România, Portugalia, Cehia, Maroc, Panama, Ecuador și Mexic.
Iată ce a mai declarat Romeo Ghica în emisiune:
Ce te ține 19 ani în aceeași companie
„Există un răspuns simplu și un răspuns un pic mai dezvoltat. Răspunsul simplu este echipa. Am o echipă fabuloasă. Și nu e ceva singular, am foarte mulți colegi care au aproape aceeași vechime în companie. Lucrăm foarte bine împreună, ne simțim foarte bine împreună."
„Deși nu mi-am propus la început să activez 20 de ani într-o companie, ba chiar consideram că ar putea fi un dezavantaj o perioadă atât de extinsă într-o singură organizație, pentru că orice experiență nouă ajută la dezvoltarea personală, provocarea proiectelor și colaborarea cu echipa m-au făcut să rămân. Și iată că au trecut aproape 20 de ani."
Șantier versus birou
„În partea de șantier, lucrurile de multe ori se reduc la nuanțe de alb și negru. Sunt foarte clare. Sunt anumite probleme și anumite rezolvări, nu prea există nuanțe de gri. Munca de birou, în schimb, îți permite să faci un pas în spate, să privești imaginea de ansamblu și să faci o planificare, o supervizare mai coerentă. Evident că toată această planificare este cu atât mai pertinentă cu cât imaginea de detaliu este mai bine cunoscută. Deci sunt complementare, sunt lucruri care mă ajută în activitatea de zi cu zi și la care nu aș renunța."
„Nu mă văd nici într-un birou full-time, nici pe un șantier full-time."
18 ani de Vivenda: o comunitate, nu un proiect
„Nu e un proiect rezidențial, e o comunitate. O comunitate care a evoluat și ne-am dezvoltat împreună cu ea, cu toate aspectele ei sociale, economice, tehnice și așa mai departe."
„Nu știu să spun care perioadă a fost mai dificilă. Am trecut printr-o criză financiară mondială. Am trecut printr-o pandemie. Am trecut prin perioada de război, prin perioade de modificări legislative foarte abrupte, printr-o criză energetică cu niște prețuri fabuloase la energie. Am trecut prin blocarea lanțurilor de aprovizionare prin Canalul Suez. Au fost provocări din toate domeniile, unele la scară globală."
„Suntem unul dintre dezvoltatorii care are și o echipă proprie de vânzări și de relaționare cu clientul, iar asta face ca proximitatea față de client să fie una foarte strânsă și timpii de reacție la solicitările pieței să fie foarte reduși."
Criza din 2009 și lecțiile ei
„Criza ne-a prins pe picior greșit, ca pe toată lumea. Hercesa vine dintr-o țară unde impactul a fost foarte grav, 60% dintre dezvoltatori și-au încheiat activitatea. Faptul că am rămas în piață pentru noi este un câștig enorm. Și, așa cum se spune, ce nu te omoară te face mai puternic."
„A fost un moment extraordinar de dur, dar cu niște învățăminte la fel de valoroase pe cât de dur a fost momentul. Lucrurile, în final, au fost în regulă."
Ce au adus dezvoltatorii străini pe piața românească
„Nu cred că există diferențe notabile de mentalitate. Cred că Hercesa, și nu numai Hercesa, ci și ceilalți dezvoltatori care au venit pe piață, au venit cu o experiență foarte vastă, într-un moment în care România practic nu avea niciun fel de experiență în dezvoltarea rezidențială."
„Există o calitate a lucrărilor de construcții, care de multe ori în piața din România este asimilată calității proiectelor rezidențiale. Și mai există o calitate a locuirii în sine, care, pe lângă produsul de construcție, presupune întregul ansamblu de dotări, modul cum sunt gândite, de exemplu, spațiile comerciale pentru activitățile conexe locuirii, cum sunt gândite zonele de petrecere a timpului liber, cum sunt reprezentate atributele de infrastructură."
„Până în anii 2000-2005, când a început dezvoltarea rezidențială, practic nu ne puneam problema să dezvoltăm infrastructura. Infrastructura exista și noi veneam și construiam niște apartamente pe infrastructura existentă, care, slavă Domnului, era un pic supradimensionată și ar fi putut acoperi cam orice necesitate. Ulterior ne-am dat seama că, de fapt, infrastructura nu este nici pe departe suficientă și că trebuie și ea dezvoltată odată cu dezvoltarea rezidențială."
Autorități versus dezvoltatori: o falsă dihotomie
„Hai să nu ne raportăm la «ei și noi», la dezvoltatori și la autorități. Suntem unii și aceiași. Adică, dezvoltarea orașului trebuie să includă obligatoriu atât autoritățile locale, cât și dezvoltatorul, cât și companiile de construcții și mulți alți actori implicați. Doar din colaborarea acestor factori vom avea un oraș mai bun."
„România are și un mic handicap în ceea ce privește această cooperare, pentru că provenim dintr-o sferă de influență comunistă unde am avut și multe probleme de proprietate. Încă sunt dezbătute probleme de proprietate publică versus proprietate privată. Abia recent am reușit să implementăm un sistem de cadastru coerent și digitalizat."
„Ține foarte mult și de voință politică, și când mă refer la voință politică, nu mă refer doar la politicieni, pentru că ei sunt într-o zonă a spectrului. Mă refer la voința populației. La ce vom cere noi de la politicienii noștri, despre asta este vorba."
Hotelul Cișmigiu: clientul nostru a fost clădirea
„Fundamental, procesul nu este atât de diferit. În cazul acesta, clientul nostru a fost clădirea. Atâta timp cât reușești să privești atributele specifice, care țin de nivelul de degradare, de modul în care a fost gândită clădirea în urmă cu 100, cu 200 de ani, și le îmbrățișezi ca provocări și nu ca constrângeri, această deschidere te face să treci mai ușor peste lucruri."
„Norocul clădirii este că bomba nu a explodat. A intrat prin acoperiș și a ajuns până la etajul 3, dar s-a oprit acolo fără să explodeze. Altfel nu am fi vorbit astăzi de clădirea Hotel Cișmigiu. Este o clădire de un stoicism extraordinar."
„A fost un proces de planificare care a durat foarte mult, începerea lucrărilor, oprirea lucrărilor, reanalizarea soluției și ulterior confirmarea altor soluții și continuarea lucrărilor. Partea de construcție propriu-zisă a durat 3 ani și s-a derulat între 2009 și 2012. Am reușit să terminăm exact la 100 de ani de când a fost inaugurată clădirea."
„Acestea sunt lucrurile care se văd mai puțin în piață și se văd mai mult în curtea dezvoltatorului, dar sunt la fel de importante. Poate chiar mai importante decât partea de execuție."
Învățarea continuă: de la profesori la zugravi
„E un proces de învățare continuă. Și învăț nu numai de la profesorii pe care i-am avut, și cu unii dintre ei chiar mai ținem legătura, ci și de la oamenii de pe șantier. O activitate atât de banală cum ar fi zugrăvirea unui apartament poate să-ți ofere anumite lecții care te ajută în activitate."
„Nu există specialitate mai importantă și că una fără cealaltă nu reprezintă nimic, indiferent cât de bun ar fi inginerul, arhitectul sau inginerul instalator."
Nevoile s-au schimbat. Și bucătăriile, odată cu ele
„Când am început proiectul, 90% din bucătării erau închise. Nevoile noastre s-au schimbat atât de mult încât astăzi 90% din bucătării sunt deschise, pentru că socializarea nu mai se întâmplă în interiorul apartamentului, a început să se întâmple mult mai mult în afara lui. Ne-am schimbat social, iar dacă înainte mama m-a învățat să nu se vadă vasele în chiuvetă, acum încercăm să integrăm familia în procesul de gătire, de pregătire a mesei și de tot."
Bucureștiul nu are un cartier scump
„Mă bucur că facem comparații cu Spania. Mă bucur că România astăzi poate să se compare cu țările cele mai dezvoltate din punct de vedere economic la nivel european. Asta înseamnă că și acest segment ar trebui să fie reprezentat. În România este încă destul de slab reprezentat, deși cred că există multe semnale că cererea ar fi destul de ridicată."
„Bucureștiul, de exemplu, nu are încă o zonă, un cartier scump. Există niște zone istorice, enclave, care nu sunt neapărat dezvoltate la nivelul dotărilor."
„Vorbim de dotări excepționale, vorbim de servicii de un nivel foarte, foarte ridicat și, nu în ultimul rând, de locație. Cred că asta a fost problema pe care a avut-o Bucureștiul — locația. În oricare dintre capitalele de care vorbeam există un centru polarizator care este centrul orașului."
„Ne pregătim proiectul acesta în zona Unirii. La noi încă nu există această zonă de locuire de nivel foarte ridicat. Zona Unirii este zona zero a orașului, cea istorică. Și atunci acolo pregătim acest proiect."
Expansiunea logistică și modelul din Spania
„Partea de dezvoltare logistică și industrială face și ea parte din ADN-ul nostru. În Spania am dezvoltat un proiect, Puerta Centro se numește, care cred că este cel mai mare proiect logistic din Peninsula Iberică, cu peste două milioane de metri pătrați. Este de fapt un nod intermodal, conectat rutier, feroviar și maritim."
„Piața din România este extrem de interesantă din punct de vedere al dezvoltării logistice și atunci cred că, pe măsură ce vom creiona relații de parteneriat cu utilizatorii acestor spații, va fi o tranziție oarecum naturală în activitatea noastră."
Practici tolerate și pași înainte
„Nu e o întrebare foarte comodă. Da, există. Sunt practici care sunt tolerate."
„Procesul de digitalizare a documentațiilor de aprobare, de autorizare, de avizare, este un pas înainte. Există Legea 207/2025 care, la fel, ajută și duce spre o maturitate a pieței rezidențiale."
Bucureștiul haotic sau eclectic?
„Cred că ar trebui să lucrăm un pic mai mult în ceea ce privește, în primul rând, protejarea patrimoniului construit. Nu avem o strategie foarte coerentă pentru reabilitare și pentru punerea în valoare a clădirilor de acest gen. Uitați-vă că centrul istoric al nostru a ajuns să fie cunoscut pentru bere, nu pentru valoarea arhitecturală sau culturală a clădirilor de acolo, deși e încărcat de istorie."
„Cred că avem prea multe locuri de parcare și asta ne invită să folosim mașina aproape exclusiv."
„Bucureștiul este încă un oraș destul de verde."
Fast track
Piața imobiliară din 2026 este?
„Dinamică."
Investiția care chiar merită acum este?
„Investiția în tehnologii."
Bucureștiul ca piață imobiliară este?
„Provocator, dar foarte, foarte, foarte interesant."
Cumpărătorul român este?
„Din ce în ce mai pretențios, în bine."
Un trend care trebuie să dispară.
„Dezvoltări fără branșamente, utilități și acces la drumurile publice."
Un trend care ar trebui să rămână.
„Dotarea cu zone verzi și cu spații comerciale conexe."
Cel mai supraevaluat concept de pe piață în acest moment?
„Conceptul de lux de volum."
.png)
.png)
