Această viziune subliniază importanța disciplinei investiționale și a unei alocări corecte a activelor, elemente care transformă volatilitatea pe termen scurt într-un factor irelevant pentru performanța pe termen lung.
„Noi, ca administratori cu strategii pasive, avem luxul de a nu fi foarte preocupați de evoluția bursei pe termen scurt, pentru că știm că pe termen lung performanțele sunt crescătoare.
După aceste creșteri mari din 2025 trebuie să fim atenți, este posibil să vedem ajustări negative în 2026, însă nu trebuie să ne speriem”, a declarat Răzvan Pașol, CFA, CEO al administratorului de fonduri Patria Asset Management, în emisiunea „Cu cifrele pe masă”.
Deși nivelul actual al prețurilor poate genera ezitări în rândul investitorilor, strategia propusă de Patria AM se bazează pe eliminarea încercărilor de a anticipa nivelul perfect pentru achiziții în piață, mizând în schimb pe menținerea unui grad de expunere care să ofere confort psihic și financiar.
„Trebuie să fim în piață și să avem acea alocare corectă. Dacă avem un procent confortabil din economii pe bursă, o scădere de 20% nu ne afectează dramatic. Prețurile par mari acum și mulți spun că vine o scădere, dar nu știm când va veni. Poate fi mâine sau peste patru luni, timp în care bursa mai poate crește”, a explicat Răzvan Pașol.
În viziunea CEO-ului, succesul pe bursa de valori este direct proporțional cu orizontul de timp asumat, istoria piețelor confirmând că punctele de maxim devin, retrospectiv, oportunități validate de trecerea anilor. Soluția optimă pentru gestionarea incertitudinii rămâne investiția constantă.
„Chiar dacă am fi cumpărat în trecut în momente de vârf, am fi avut performanțe bune dacă păstram investiția pe termen lung, de trei-cinci ani. Scăderile de scurtă durată devin irelevante privite în retrospectivă.
O strategie bună este să investim recurent, lună de lună, indiferent dacă bursa crește sau scade. Astfel, peste 10 ani vom vedea că am acumulat o sumă care a depășit orice scăderi inevitabile. În concluzie, bursa va performa bine pe termen mediu și lung, chiar dacă anul acesta vom vedea volatilitate”, a mai spus Răzvan Pașol.
Între fundamente și entuziasm
Aș începe cu o observație: câștigurile sau variațiile la bursă nu pot fi anticipate dinainte. Sigur că acum ne uităm la aceste cifre și ne bucurăm dacă am avut acțiuni sau ETF-uri în portofoliu. În condiții de incertitudine, soluția este să fim în piață pe termen lung. Iată ce important este să fim investiți constant pentru a prinde un asemenea moment, cum a fost anul 2025.
Mai mulți factori au contribuit la această evoluție, inclusiv factori fundamentali. Economia noastră performează rezonabil de bine – chiar dacă am avut două trimestre de scădere, o recesiune tehnică. S-au luat niște măsuri legate de deficit și acesta este un lucru foarte bun.
Apoi, au fost depășite niște momente importante de tensiune politică și au fost depășite cu bine. Știm foarte bine cum arătau lucrurile în preajma alegerilor și ce alte scenarii am fi putut să vedem.
În plus, companiile au performat foarte bine. Sectorul energetic – care este foarte bine reprezentat la BVB – a performat bine și rămâne de interes.
Totodată, cred că vedem și o lichiditate mare în piață, adică bani noi și investitori noi care intră la bursă. Pe măsură ce anul trecut a adus aceste performanțe foarte bune, un număr din ce în ce mai mare de investitori au citit despre ele, au vrut să participe și ei la aceste creșteri. Vedem că se repetă acest lucru și la începutul anului curent.
Trebuie să fim atenți și la riscuri după asemenea creșteri importante. Este și mult entuziasm. Sigur că avem și niște fundamente pentru aceste evoluții, dar ele sunt amplificate de entuziasmul investitorilor care intră cu bani noi sau de prezența unor noi investitori.
Sperăm să nu vedem în 2026 șocuri semnificative în economie, în situația politică și socială, care să afecteze în mod semnificativ bursa de valori. Evoluțiile la bursă se bazează însă pe mulți factori, nu doar pe fundamente.
Vedem o evoluție surprinzătoare pozitivă la Bursa de Valori București în 2025-2026, pe care nu o regăsim în aceeași măsură pe piețele importante de capital, cum sunt piețele americane.
Bursa din România este corelată într-o măsură foarte mare cu piețele internaționale, dar în ultimele șase-opt luni aceasta a evoluat mult mai bine decât piețele dezvoltate. Și alte piețe din jur au evoluat foarte bine, cum ar fi Polonia sau Croația.
O bună parte din evoluția bursei se bazează pe factori fundamentali, pe mersul economiei și pe rezultatele emitenților, dar există și o componentă bazată pe psihologie, pe entuziasm. Evoluțiile pot fi surprinzătoare.
În ultimul an putem spune că a fost un entuziasm mai mare decât de obicei. Nu este complet nejustificat, dar trebuie să fim atenți și la riscuri. După ce bursa crește o perioadă așa de îndelungată și mai ales cu o rată de creștere foarte mare, cum am văzut în ultimele luni, trebuie să fim atenți la riscuri.
Strategii de alocare
Eu recomand cel puțin două lucruri. Primul este o bună alocare a economiilor pe clase de active, despre care nu se vorbește așa mult. Ce înseamnă asta? Fiecare are niște economii personale pe care trebuie să le împartă în mai multe direcții, în mai multe zone.
Nu recomand nimănui să vină cu toți banii la bursă. Ar fi simplu, după aceste performanțe ale bursei și ale ETF-urilor, să spun „veniți cu banii la bursă, iată ce mult au crescut ETF-urile”, dar ar fi o greșeală.
Fiecare trebuie să plaseze pe bursă, în investiții mai riscante, un anumit procent din economiile proprii – nu 100% – pe baza propriei experiențe, pe toleranța la risc, pe fondurile deținute, durata investiției șamd. Restul trebuie investit sau plasat în instrumente cu risc mai mic: instrumente cu venit fix, titluri de stat, obligațiuni, chiar și depozite.
Pot să recomand, cu toate că noi administrăm ETF-uri, ca o persoană să aibă un echilibru între investiția la bursă sau în ETF-uri și plasamente în depozite sau instrumente mai puțin riscante.
Al doilea aspect este legat de investiția pe termen lung, de durata investiției. Multă lume, când se gândește la bursă, poate că la început are acest miraj al îmbogățirii rapide, zicând: «hai că investim și în trei-patru luni avem un mare randament».
S-a întâmplat să avem o performanță bună a bursei în ultimul an, dar lucrurile nu stau mereu așa. Sunt și perioade de scădere, sunt și perioade de stagnare. Ce știm însă este că pe termen lung bursele au performanțe bune, pentru că se bazează pe creșterea economică și pe performanțele economice ale companiilor care activează în economie. Aceasta este o tendință pe termen lung.
Pe termen scurt sau pe termen mediu, de câteva luni sau poate de câțiva ani, lucrurile sunt mai greu de prevăzut. Important este să fim pe bursă, să fim investiți pe un termen de ani de zile – trei, patru, cinci – ca să depășim eventualele perioade negative și să beneficiem de perioadele pozitive, cum a fost anul trecut.
Prin natura activității, noi câștigăm lupta cu inflația pe termen lung. Performanțele istorice ale investiției la bursă depășesc fără îndoială rata inflației, ceea ce nu se poate spune despre dobânzile la depozite în toate perioadele. Din acest motiv este important să investim și pe bursă.
Nu recomandăm nimănui să investească toți banii pe bursă, dar nici nu recomandăm nimănui să pună toți banii în depozite, pentru că vedem poate o rată de dobândă „bună”, dar care să fie sub rata inflației și în realitate să pierdem bani.
Așteptăm cu toții o scădere a inflației și o scădere a ratelor de dobândă. Este normal ca tendință și sperăm să se întâmple. Atunci, un număr din ce în ce mai mare de persoane pot și trebuie să ia în calcul și alte tipuri de plasamente.
Noi vorbim acum de investiții la bursă, însă conturile de investiții la bursă se numără în doar câteva sute de mii. Mulți au doar titluri de stat. Investitorii în fonduri au depășit 1 milion, un prag important. Populația activă a României este însă mult mai mare și ne așteptăm ca un număr din ce în ce mai mare de persoane să se uite și la alte tipuri de plasamente pentru o parte din banii lor, pe măsură ce dobânzile scad.
Motoarele creșterii bursei
Când spunem ETF spunem Exchange Traded Fund, deci un fond de investiții listat la bursa de valori. Ce face un fond știm cu toții: atrage bani de la persoane fizice și juridice și investeste după o anumită strategie ca să obțină performanță. ETF-urile sunt fonduri care sunt și listate la bursă, ele se pot cumpăra doar de la bursă prin brokeri autorizați.
ETF-ul nostru cel mai mare, ETF BET, urmărește indicele principal al bursei. Indicele este un indicator calculat de bursa de valori pe baza prețurilor unui coș de acțiuni. Indicele BET reunește 20 de companii importante de la Bursa de Valori București din diverse domenii de activitate.
De ce a crescut acest fond așa de mult? Pentru că prețurile acțiunilor acestor companii au crescut la bursă. Pentru noi, strategia de investiție este una foarte simplă: urmărim structura acestui indice pe termen lung, fără să decidem noi ce acțiuni să cumpărăm, în ce proporție sau cât să le păstrăm.
Asemenea strategii de investiții numite investiții pasive sunt din ce în ce mai populare la nivel mondial, pentru că investitorii își dau seama că se câștigă mai mulți bani printr-o strategie ca aceasta, aparent simplă, pasivă, pe termen lung, decât stabilind permanent ce acțiuni cumpărăm, cât le ținem și când le vindem.
De ce au performat acțiunile românești așa de bine? Sunt mai multe motive și aici. În primul rând, avem un sector foarte bine reprezentat la Bursa din București: energie și utilitățile aferente – avem tot lanțul aici, de la producători la distribuție și transport. Avem și energie regenerabilă, o companie foarte importantă, Hidroelectrica. Avem energie nucleară, Nuclearelectrica. Avem și producători de gaze.
Sunt multe lucruri care au mers foarte bine pentru că sectorul energetic este un sector cu o importanță foarte mare în toate economiile din diverse motive, atât geopolitice, cât și economice. Atâta timp cât noi avem aceste companii importante care au avut rezultate bune, prețurile lor au crescut în mod corespunzător.
Mai departe, economia României a performat rezonabil de bine. Ne plângem de multe lucruri care pot fi îmbunătățite în țara noastră, dar avem totuși o economie care a performat bine pe termen lung. Cred că toată lumea se poate uita în oglindă și constata că trăiește mai bine decât acum 10-15 ani, pentru că economia a performat datorită unor condiții precum prezența în Uniunea Europeană și așa mai departe. Trebuie să vedem și trendurile pe termen lung.
Investiția în ETF-uri
Fondul s-a dezvoltat foarte mult în baza acestor performanțe și pentru că oferă o soluție simplă pentru investiția la bursă. Poate atunci când intri prima dată și iei contact cu bursa, lucrurile par foarte complicate pentru că apar aceleași întrebări: ce cumpăr? Când cumpăr? Cât păstrez în portofoliu? În ce proporții?
Un ETF îți oferă un coș, un pachet cu cele mai importante acțiuni pe care poți să îl cumperi cu sume oricât de mici. Cineva poate să întrebe care e cel mai bun moment de a cumpăra la bursă, iar răspunsul ar fi că ieri. Al doilea cel mai bun moment este azi. Cumperi când ai banii disponibili, de preferat recurent – poate lunar, poate trimestrial – și păstrezi pe termen lung.
ETF-urile cresc la nivel global în mod accelerat. Activele au ajuns pe la 20 de trilioane de dolari la nivel global din același motiv: performanțe bune, strategie simplă, modalitate simplă de a investi pe bursă. Activul a crescut atât datorită creșterilor acțiunilor din portofoliu, cât și datorită banilor noi și investitorilor noi intrați în fond.
Referitor la lichiditatea fondului la bursă, este o lichiditate foarte bună. Cred că se situează pe locul 12 între toți emitenții de pe toate piețele administrate de Bursa de Valori București. Comparând cu toate acțiunile, obligațiunile și fondurile listate la bursă – vorbim de câteva sute de emitenți – este o performanță bună.
Dacă ne referim la lichiditatea pentru investitori, adică la cât de simplu este să vând sau să cumpăr fondul de la bursă, cineva s-ar putea întreba: „Ok, eu cumpăr azi, de unde știu că pot vinde peste două săptămâni? Poate nu vrea nimeni să cumpere.” Este o întrebare bună.
În primul rând, fondul este foarte lichid, fiind în topul valorii tranzacțiilor la bursă. În al doilea rând, fondul oferă un mecanism care asigură lichiditatea prin prezența unui furnizor de lichiditate. Avem un broker partener care oferă în piață permanent cotații de cumpărare și vânzare.
Un investitor poate să fie liniștit că acest furnizor de lichiditate va fi acolo în piață, pe lângă toți ceilalți investitori care tranzacționează unitățile fondului. Furnizorul de lichiditate are un volum fix pe care îl cotează, un număr de unități de fond. Dacă acesta se epuizează, el este restabilit imediat.
Sunt câteva diferențe clare de organizare și de abordare a strategiei de investiții între un ETF și un fond mutual. O primă diferență este că ETF-urile sunt listate la bursă, deci se cumpără de pe bursă prin intermediari autorizați. Fondurile mutuale clasice nu sunt listate și se cumpără de obicei printr-o rețea de distribuție, printr-o bancă.
Există și diferențe legate de strategia de investiție. ETF-urile, în general, urmează această strategie pasivă de investiție. Urmărim doi indici cu cele două ETF-uri ale noastre și replicăm portofoliile acelor indici. Fondurile mutuale clasice au de multe ori strategii active. Acolo administratorul de fond stabilește strategia de investiții, hotărăște ce cumpără, ce vinde și în ce cantități.
În mod nesurprinzător aș zice, dacă ne uităm la cel mai performant fond de investiții din România în ultimii trei ani, 2022-2025, fondul nostru ETF BET este pe primul loc cu un randament de 133%, dacă nu mă înșel. Dacă ne uităm doar pe ultimul an, 2025, cel mai performant fond a fost celălalt ETF al nostru, ETF Energie. În top 5 cele mai performante fonduri pe aceste intervale regăsim și alte fonduri de indici.
Această strategie pasivă, aparent simplă, dă niște rezultate foarte bune în comparație cu strategiile active, unde permanent trebuie să încerci să identifici oportunități. Acesta este un miraj, mai ales al investitorilor începători. Încearcă să găsească o acțiune sau o societate ca să dea o mare lovitură. Lucrul acesta e foarte greu de făcut în mod constant și, pe termen lung, strategiile active pierd cursa în fața fondurilor pasive.
Din punct de vedere fiscal nu sunt diferențe între aceste două categorii, dar sunt diferențe între investiția într-un fond și investiția directă la bursă, iar asta vine din impozitul pe dividende. Acesta este un lucru foarte interesant.
Dacă facem un pas înapoi, investițiile pe bursă sunt impozitate la nivel de câștiguri în mod similar. Indiferent că investesc într-un ETF, într-un fond mutual sau direct la bursă, plătesc un anumit procent pe câștigurile rezultate.
Mai există însă un impozit pe dividendele încasate. Dacă eu investesc direct în acțiuni la bursă și primesc dividende, companiile îmi plătesc un dividend net din care au reținut deja impozitul. Dacă investesc într-un fond de investiții, fie mutual, fie ETF – aici avem tratament egal – fondul primește dividendul brut, adică valoarea integrală din care nu se reține impozit pe dividend. Un fond nerezident nu va avea acest avantaj fiscal.
Investitorii au un profil foarte divers, nu sunt neapărat o anumită tipologie. Avem mulți investitori mici și medii, nu există investitori mari și foarte mari în acest fond. Dacă ar fi să căutăm câteva trăsături comune, sunt persoane care vor să facă ceva mai mult cu economiile proprii și au alocat puțin timp să studieze această investiție la bursă.
În 2020 trebuia poate puțin mai mult curaj, erau mai puține informații decât acum și mai puțini investitori. Acum accesul la informație e mai ușor, poți să găsești mereu un prieten, un coleg sau un vecin care a investit deja și care să îți povestească.
Trebuie însă să avem mare grijă – fac o paranteză aici – pentru că atunci când un domeniu capătă vizibilitate și succes, din păcate atrage și foarte multe tipologii de fraude. Circulă multe lucruri pe internet, oferte aparent avantajoase, dar care sunt frauduloase și promit „bani gratis”.
În general, ofertele care promit câștiguri mari și precise sunt un semnal de alarmă. Tocmai am vorbit despre variabilitatea câștigurilor, dacă cineva mă întreabă cât va aduce acest fond peste 12 luni, eu nu pot să răspund sincer la această întrebare. Dacă vedem o ofertă în care investim 2.000 de lei și vom avea 7.000 în trei luni, este clar o fraudă.
Pentru a investi la Bursa de Valori București mergem pe site-ul oficial, bvb.ro. Acolo avem o secțiune numită „Intermediari” unde găsim lista brokerilor autorizați. Primul pas este să mergem la surse autorizate și să nu ne încredem în ce vedem pe Facebook, YouTube sau WhatsApp, unde circulă tot felul de povești care nu sunt în regulă.
Investitorii care au început în 2022 puteau fi dezamăgiți dacă priveau lucrurile pe termen scurt: minus 4% pentru ETF, minus 11% pentru indice. A venit însă anul 2023 cu performanțe bune, 2024 a fost așa și așa, iar după aceea a venit 2025. Acest lucru arată importanța investiției pe termen lung.
Există riscul să pierdem o parte din bani. De ce investește cineva la bursă dacă poate pierde bani? Prețurile acțiunilor pot să scadă în funcție de mulți factori: companiile pot avea trimestre proaste, economiile pot intra în recesiune. Lumea investește însă în continuare, pentru că, pe termen lung, aceste câștiguri depășesc inflația, dobânzile și alte forme de plasament cu riscuri mai mici. Protecția vine din durata investiției.
Potențialul rămâne foarte mare. Mă bucur că vedem și alți concurenți, pentru că așa se dezvoltă piața și crește expunerea. Concurența e bună și pentru investitori. Când am preluat primul ETF în 2021, acesta avea active de 16 milioane de lei, iar acum avem 1 miliard. Atunci când atingi 1 miliard de lei cu un ETF, toți jucătorii se uită cu atenție la acest segment.
Piața va intra într-o nouă perioadă de maturizare și trebuie să vedem produse mai interesante și inovatoare. Provocarea este că Bursa din București nu oferă încă aceeași complexitate la nivel de sectoare. De exemplu, este greu să faci un ETF pe IT deoarece nu avem suficiente companii listate din acest sector. Avem însă niște idei interesante pe care le studiem și cred că în anii următori o să vedem și alte tipuri de produse ETF la BVB.
Bursa astăzi și mai departe
Există o variabilitate a numărului de investitori legată de performanțele bursei, dar cred că avem niște câștiguri structurale care vor rămâne ca volum. Dacă lucrurile evoluează normal – și prin „normal” nu mă refer la creșterea uriașă din 2025, ci la performanțe peste dobânzile bancare – atunci numărul de investitori va continua să crească.
Creșterea veniturilor personale și a nivelului de educație financiară sunt premise solide pentru continuarea acestui trend. Totuși, o provocare este ca bursa să își extindă oferta pe măsura creșterii cererii. Trebuie să atragem un număr în creștere de companii noi prin IPO-uri.
Primul pas în investiții este să mergem către companiile mari, unde riscurile sunt mai mici. Pe măsură ce căpătăm experiență, ne putem orienta spre nișe sau companii mai mici. Este bine să facem și o diversificare geografică – să nu ne punem toate ouăle în același coș. Putem pune o parte din bani la București pentru expunere pe economia României și o parte pe un ETF american, de exemplu. Acestea sunt etape care necesită o minimă documentare.
Bursa schimbă din când în când structura indicelui și anunță intrări sau ieșiri. Noi le implementăm imediat ce devin efective. Mandatul nostru nu este să obținem cele mai mari randamente – asta este treaba unei strategii active – ci să respectăm cât mai bine structura indicelui, lăsând piața să ofere câștigurile.
Calculăm zilnic un indicator numit „eroare de compoziție” care arată abaterile ponderilor noastre față de indice. Deși limita legală este de 15%, în general valoarea acestui indicator pentru ETF BET este de 0,0%. Suntem efectiv pe structura indicelui.
Deținerea medie a unei persoane în fonduri de investiții în România este de aproximativ 500 de euro, în timp ce în țările din jur se măsoară în mii de euro. Mai avem mult de parcurs. Factorii determinanți pentru atragerea investitorilor vor fi creșterea veniturilor, educația financiară și performanțele bursei. Lumea crede că este un domeniu foarte complicat, dar poate fi și simplu dacă faci pasul spre documentare.
