Industria textilă dorește ca România să permită din nou cultivarea cânepei pentru a-și dubla exporturile

• Industria textilelor reprezintă în continuare o ramură importantă în economia românească, în ciuda problemelor din ultima vreme cu care se confruntă sectorul. Principala piedică de care se lovesc afacerile din domeniu sunt cele legate de lipsa materiei prime, a cânepei și a inului, în special.
• Aceste materii prime sunt momentan importate.
• România a interzis cultivarea cânepei în anul 2000, iar din anul 2016 statul a acordat mici dispense cultivatorilor, dar sub condiții extrem de stricte de securitate. Cânepa poate fi folosită la producerea unor compoziții narcotice.

Chiar și cu o reducere semnificativă a activității pentru multe dintre companii, cu  falimente sau închiderea unor fabrici cunoscute pe piață, industria textilelor este la acest moment al doilea exportator al României cu o valoare de circa 5,5 miliarde de euro, conform datelor patronatelor din domeniu.

Această cifră s-ar putea dubla, însă, și încă fără prea mare efort cu o condiție: în loc să se importe materia primă aceasta să se producă pe plan local, ceea ce se și întâmpla în urmă cu câteva decenii. Mai exact, este nevoie de in și cânepă.

Cânepa interzisă din 2000

Dacă România ar cultiva din nou in și cânepă, n-ar mai trebui să aducem din afară materia primă, importurile având, acum, o pondere de peste 90%, iar, în plus, există cerere mare pe acest segment de piață la nivel international. S-ar echilibra și balanța comercială, iar fabricile din România s-ar descurca mult mai bine, spun reprezentanții patronatelor din domeniu.

În același timp, producătorii și-ar respecta și obligațiile privind folosirea de materiale recuperabile în procent de 40%, ori, după cum se știe, cânepa este cea mai bună soluție în acest sens. Din păcate, acum, în România această cultură practic nu mai există decât pe câteva sute de hectare.

România a interzis cultivarea cânepii în anul 2000, odată cu adoptarea Legii nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Această lege a inclus toate speciile de Cannabis, inclusiv cânepa industrială (Cannabis sativa L.), în categoria plantelor interzise, din cauza conținutului de THC – substanța psihoactivă responsabilă pentru efectele canabisului recreațional. Decizia a fost luată în contextul unei asocieri greșite între cânepa industrială și droguri, ignorându-se astfel potențialul economic și benefic al acestei plante.

Începând cu anul 2016, autoritățile române au permis din nou cultivarea cânepii în gospodării, pe suprafețe de până la 1.500 de metri pătrați, potrivit unui proiect al Ministerului Agriculturii. Cultivarea este permisă doar cu autorizarea de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar culturile sunt monitorizate pe tot parcursul perioadei de vegetație.

Inul și cânepa, la mare căutare în industria textilă

Mihai Păsculescu, președintele federației patronatelor din industria de profil FEPAIUS, vorbește de obligativitatea producătorilor de a recicla deșeurile textile. Dacă s-ar folosi cânepă procesul ar deveni mult mai ușor.

„Producătorii vor fi obligați să aibă și responsabilitatea reciclării acestor deșeuri, deocamdată în România nu este organizată nici măcar colectarea. După aceea se recondiționează, iar o parte se poate repune pe piață, acele second-handuri. România este plină de ele, de fapt sunt deșeuri pe care le aruncă alte țări la noi. Noi nu avem nicio fabrică, o unitate, care să recicleze. În plus, va dispărea tot ce este poliester, poliamidă, nylon, pentru că acestea nu se pot destrăma, se topesc”, spune Păsculescu.

Mai simplu spus, fibrele naturale sunt la mare preț, iar, din păcate, România stă prost la acest capitol, pentru că la noi nu se mai cultivă in și cânepă, care nu lasă în urmă niciun deșeu.

De exemplu, în 2023, în România existau 326,6 hectare de cânepă pentru fibră și 241 ha de cânepă pentru semințe. Spre comparație, în 1990, România avea cultivate cânepă pe 16.629 de hectare cu o producție de peste 72.100 de tone.

La acel moment, România era al treilea producător de cânepă din lume, dar includerea acestei culturii pe lista plantelor narcotice i-a îndepărtat pe producătorii de acest sector.

Vrancea, capitala marilor producători

Bogdan Săcăleanu, președintele Patronatului Întreprinderilor Private din Vancea, „capitala” marilor producători de îmbrăcăminte și până nu demult zona în care se aflau cei mai multe fabrici de textile din România, afirmă și el că toată această industrie se bazează pe importuri de materie primă, inclusiv nasturi și ace aduse tocmai din China, de exemplu.

„Este cum ar fi un serviciu de internet. Marfa, materia primă vine aici și pleacă produsul finit, nu se cumpără nimic din județ. La noi efectiv se manufacturează niște materii prime care pleacă ulterior”, a declarat pentru Termene.ro Săcăleanu.

Cât despre producția realizată în Vrancea, mare parte în lohn, aceasta merge aproape în totalitate la export, după care se întoarce în țară, iar produsele respective le regăsim în rețele de magazine cunoscute.

Chiar dacă în Vrancea nu mai sunt cele mai multe fabrici de textile ca altădată, cele care au rămas sunt printre cele mai mari din România. Astfel, în top cinci companii din România (clasament realizat după cifra de afaceri, în 2023) se află trei societăți din Vrancea. Este vorba de Pandora Prod SRL, pe primul loc, Artifex SRL – locul trei și Artifex SRL – locul patru.

Exporturi în Vestul Europei

În ciuda problemelor cu care se confruntă sectorul, România rămâne un jucător important pe piața europeană de textile, cu volume importante de exporturi pe piețele din Vestul Europei în țări precum Germania, Franța, Italia și Spania.

Industria textilelor ocupă în continuare o pondere importantă în exporturile României, clasându-se pe a doua poziție, după industria auto, potrivit statisticilor oficiale, cu o valoare circa 5,5 miliarde de euro, după cum spune președintele FEPAIUS, Mihai Păsculescu. Cifra ar putea fi chiar dublă dacă materia primă ar fi autohtonă și nu s-ar mai apela la importuri, ceea ce ar influența și deficitul comercial.

În 2023, deficitul comercial al României s-a redus cu 15,1% faţă de 2022, la 28,9 miliarde euro, în condiţiile în care exporturile s-au majorat cu 1,3%, iar importurile au scăzut cu 3,2%, conform datelor INS.

Valoric, exporturile au totalizat 93 miliarde euro, iar importurile 122 miliarde euro.

Cele mai importante ponderi în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (44,8% la export şi 36,8% la import) şi alte produse manufacturate (29,8% la export şi 28,7% la import).