SURSE | Impozitarea IMM-urilor, eventuala majorare a TVA și introducerea unui impozit progresiv vor fi decise până în vara anului 2025

• Discuția finală între reprezentanții Comisiei Europene și cei ai guvernului român asupra modificărilor fiscale care trebuie adoptate de executivul român va fi purtată în perioada decembrie-februarie.
• Nu alegerile parlamentare sunt motivul principal al acestui calendar, ci solicitarea Ministerului Finanțelor de a permite ANAF să aibă analize complete după un an de modificări legislative și de informatizare a Fiscului.
• Această analiză cu încasările realizate de Fisc în 2024, după introducerea informatizării, va fi baza deciziilor legate de modificarea codului fiscal care vor fi luate cel târziu până la mijlocul anului 2025.
• Astfel, eventualele schimbări legislative fiscale vor putea fi aplicate din 2026.

În acest moment, conform surselor nostre care au acces la schimbul de documente dintre Comisia Europeană și Guvernul României (și ministerele care alcătuiesc executivul), varianta României de modificare a Codului Fiscal se rezumă la modificarea impozitării microîntreprienderilor.

De partea cealaltă, Comisia Europeană cere și alte schimbări fiscale care să permită bugetul României să supraviețuiască fără a intrat în incapacitate de plată. Experții europeni consideră că este nevoie și de o rearanjare a sistemului de TVA prin care să nu mai fie așa de multe excepții sau portițe de evaziune.

Un alt punct al discuțiile dintre cele două părți face referire la impozitarea pe venit și taxarea veniturilor excepționale.

Executivul român vrea să evite majorarea TVA

În toate discuțiile și schimburile de documente, partea română a refuzat și să ia considerarea schimbarea cotelor de TVA aplicate, ne-a explicat o sursă de la Bruxelles. Informația ne-a fost confirmată și de reprezentanți ai celor două partide de guvernământ, dar și de membri ai guvernului. „Nu se pune problema creșterii de TVA, nu există această variantă. De altfel, în acest an nu se va majora nicio taxă. Vom avea ședințe de coaliție, dacă această coaliție se va menține după alegerile legislative, în decembrie și ianuarie și atunci vom vorbi și despre sistemul fiscal”, ne-a declarat un lider politic al coaliției de guvernare.

„Nu s-a pus în discuție acest lucru sub nicio formă (creşterea de TVA şi impozitul progresiv – n. red.). Încercăm să nu ne atingem de ceea ce înseamnă taxa pe valoare adăugată. Sigur, aici sunt declaraţii peste declaraţii în spațiul public. Sub nicio formă n-am luat în calcul impozitul progresiv. Cota unică cu sistem de deductibilităţi a agreat-o şi domnul prim-ministru. Ca şi alternativă, eu cred că trebuie să avem măsuri fiscale care să nu dărâme şi să nu afecteze mediul de afaceri“, a spus Marcel Boloş zilele trecute în cadrul emisiunii ZFlive.

Analiza decisivă a ANAF

În negocierile cu reprezentanți ai Comisiei Europene, premierul Marcel Ciolacu, ministru Investițiilor și Proiectelor Europene – Adrian Câciu, și ministrul Finanțelor – Marcel Boloș au cerut insistent ca până la finalul anului să nu se discute concret despre schimbări fiscale.

„Premierul și miniștri doresc ca în decembrie, cel târziu ianuarie să aibă o analiză bine pusă la punct a colectărilor realizate de ANAF și Vamă în anul 2024. Vor să știe dacă informatizarea a dus la creșterea veniturilor și astfel deficitul să fie acoperit din încasările venite de pe urma informatizării”, ne-a declarat  un mamru al Executivului de la Palatul Victoria.

Inițial, Comisia Europeană a cerut această analiză până la finalul lunii aprilie pentru a discuta cu partea română modificări fiscale care să intre în vigoare în 2025.

Asta pentru că în baza legislației fiscale din România orice schimbare care vizează taxele și impozitele se poate aplica doar minimum după șase luni de adoptarea acestora.

Protestele contabililor ar putea strica analiza ANAF

O parte din măsurile de informatizare a TVA au fost amânate până în 2025, deși Ministerul Finanțelor dorea să fi aplicate din această vară tocmai pentru a beneficia de analize complete la discuțiile cu membrii Comisiei Europene.

În urma protestului, manifestanții au obținut promisiunea că introducerea e-TVA, unul din principalele instrumente prin care Guvernul anticipa că va reduce evaziunea, va fi prorogată. În prezent, termenul de implementare al măsurii este 1 ianuarie 2025. De asemenea, extinderea e-Factura la tranzacțiile B2C a fost puternic contestată, mediul de afaceri cerând abrogarea acesteia.

„Este posibil ca această analiză a ANAF să fie amânată până în februarie 2025, dar nu cred că putem întinde răbdarea Comisiei Europene mai departe de vara anului viitor pentru a arăta că dorim să reașezăm sistemul fiscal pe baze suportabile. Desigur, sperăm ca ANAF-ul să ne arate că deficitul este foarte mic sau inexistent după informatizare și atunci modificările fiscale să fie mici”, ne-a mai spus un reprezentant al coaliției.

CE: România se confruntă cu dezechilibre excesive

În urmă cu patru ani, Comisia Europeană a introdus România în procedura de deficit excesiv, care s-ar putea încheia în acest an, dacă Guvernul demonstrează că a luat toate măsurile pentru  echilibrarea balanței bugetare.

În cea mai recentă evaluare, CE anunța însă că România se confruntă cu dezechilibre excesive și că vulnerabilitățile legate de conturile externe se mențin. Mai precis, Comisia estimează că deficitul bugetar din 2024 va fi de 6,9% din PIB, mult peste nivelul de 5%, ținta inițială.

În cadrul discuțiilor cu Comisia Europeană s-a stabilit însă că România ar putea intra începând din 2025, deci după anul electoral 2024, într-un program de 4 sau 7 ani de ajustare treptată a deficitului pentru a se ajunge la ținta de 3%.  În anii trecuți, România a reușit să facă acest lucru, dar cu frâna de mână trasă.

Astfel, în 2023, deficitul bugetar a fost de 5,68% din PIB, nivel similar cu cel din 2022 (5,76%) și sub nivelul din 2021 (6,72%).