Esența zilei, 28 februarie. Care industrii din UE ar trebui să supraviețuiască tranziției verzi. Prețul spot al energiei electrice s-a dublat de la un la altul
În Articol
- Azi e vineri, 28 februarie, iar „Esența zilei” va rezuma știrile importante pentru mediul de afaceri și va oferi și explicații, puncte de vedere legate de evenimentele prezentate. Rubrica editorială va fi actualizată pe parcursul zilei, așa că informația cea mai importantă de la prânz poate să fie pe locul trei sau patru la sfârșitul zilei.
Monitorizarea începe dimineața, de la 8.00, și va continua din 4 în 4 ore până ora 22.00.
Care industrii din UE ar trebui să supraviețuiască tranziției verzi
Furnalele producătorului german de aluminiu Rheinwerk, al treilea cel mai mare din UE, sunt reci din 2023, când prețurile exorbitante ale energiei au forțat compania să se reinventeze: de atunci produce aluminiu din deșeuri, proces mai puțin energofag decât topirea aluminiului primar. „Construim cuptor de reciclare după cuptor de reciclare”, a declarat Volker Backs, directorul general al Speira, compania care operează Rheinwerk. „Aici luăm în serios tranziția verde.” Aceeași alegere dificilă așteaptă companiile și guvernele de pe întregul continent: să susțină produse și practici care nu mai sunt competitive sau să le abandoneze. Complicând situația sunt costurile în creștere, concurența acerbă din partea Chinei și un război comercial iminent cu Statele Unite, scrie Politico, citat de Curs de Guvernare.
Planul Ministerului Finanțelor pentru împrumuturile din 2025
Ministerul Finanțelor contează în acest an pe încasarea de către România a două tranșe din PNRR, în total circa 3 miliarde de euro (este luată în calcul doar componenta de împrumut a cererilor de plată), volumul total al împrumuturilor din sursă externă fiind estimat la 16-17 miliarde de euro. Suma care va fi obținută efectiv din PNRR va depinde de modul în care Guvernul îndeplinește jaloanele din cererile de plată, dar și de reorganizarea celor cinci cereri de plată rămase (4-8) în doar trei (4-6), având în vedere că trei este numărul maxim de cereri care mai pot fi depuse până la încheierea PNRR în august 2026. Per total, Ministerul Finanțelor are în 2025 un necesar brut de finanțare de aproximativ 232 miliarde lei, excluzând instrumentele de cash management. Necesarului de finanțare este cu aproximativ 8% mai mic față de volumele atrase în anul 2024 (252 miliarde lei), fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 7% din PIB (aproximativ 135 miliarde lei) precum și de volumul datoriei de refinanțat în anul 2025, în sumă de circa 97 miliarde lei, anunță Profit.ro.
Prețul spot al energiei electrice a crescut substanțial în februarie în România
După două luni de scădere al prețului mediu lunar al pieței pntru ziua următoare de la București, în februarie prețul a crescut mult, cu aproape 100 de lei/MWh. E aproape 800 de lei/MWh, în condițiile în care acum un an era 350 de lei. Prețul mediu al pieței pentru ziua următoare (PZU) de la București, a fost, în februarie 2025, de 792 de lei/MWh, potrivit datelor obținute de noi – operatorul pieței, OPCOM, va publica cifrele probabil zilele următoare. Dat fiind că, în ianuarie, același preț mediu a fost de 693 de lei/MWh, am avut așadar în februarie 2025 o creștere accentuată, de 14% față de luna precedentă. Aproape 100 de lei/MWh în plus, de la o lună la alta, anunță Economica.net. Și, poate mai important, asistăm posibil la o inveresare de trend, și este de văzut dacă el se va menține lunile viitoare. Asta pentru că, înainte de februarie, prețul mediu PZU lunar a tot scăzut. În ianuarie cu 1,1% față de decembrie, iar în decembrie cu de 16% față de luna noiembrie. Vom vedea dacă tendința se va menține lunile viitoare, cele în care, teoretic, prețurile ar trebui să mai scadă (mai multă apă din topirea zăpezii, mai multă energie fotovoltaică).
Studiu: Economia României prin prisma Raportului Draghi
Fundația Konrad Adenauer a lansat luni studiul „Economia României prin prisma raportului Draghi”, analiză menită să evalueze potențialul prin care România poate contribui, prin politici economice aplicate, la creșterea competitivității europene – punct nevralgic în acest moment geoeconomic. Documentul va fi depus – alături de evaluări și pe alte state în care Konrad Adenauer Stiftung sunt preocupate de evoluțiile economice – la principalele instituții europene, iar analiza o privire din unghiul Raportului Draghi asupra economiei românești și a modului în care România contribuie la consolidarea competitivității europene, anunță Curs de Guvernare.
RETN intră pe piața din România
Un furnizor britanic de infrastructură de internet și servicii de rețea prezent în 41 de țări, a deschis o filială în România. Este vorba de grupul RETN. Cel mai recent proiect mare de infrastructură al companiei, din luna septembrie 2024, a fost realizarea unei noi rute de cabluri între Milano și Zurich. Ruta îmbunătățește conexiunile spre și dinspre Europa prin intermediul rețelei sale de mare capacitate, care poate suporta până la 400 Gbps și chiar mai mult. Noua rută de 300 km se alătură rețelei globale existente de 135.000 km a companiei. RETN a instalat cabluri și pe teritoriul României, în cadrul unui proiect din 2023 care unește Budapesta de Sofia prin Timișoara. RETN România are sediul în Sfântul Gheorghe, județul Covasna, și are ca domeniu principal activități de telecomunicații prin rețele cu cablu. Fondată în 2003, compania operează o rețea de tip backbone de mare capacitate, care se întinde pe peste 135.000 de kilometri și cuprinde mai mult de 875 de puncte de prezență (PoP) în Europa, Asia și Statele Unite. Conform clasamentului AS Rank, RETN se situează pe locul 12 la nivel global în rândul furnizorilor de servicii de internet, în funcție de dimensiunea rețelei de clienți, anunță Economica.net.
Încrederea mediului de afaceri în economia românească revine din zona de recesiune
Încrederea mediului de afaceri în economia românească revine din zona de recesiune, după o reacție exagerată la turbulențele politice, arată o analiză Erste Group, citată de Economedia.ro. Indicatorul Sentimentului Economic (ESI) pentru România, care urmărește creșterea PIB-ului, a crescut la 101,2 în februarie, de la un nivel sub media pe termen lung de 99,6 în ianuarie 2025, semnalând că poate respondenții la sondaj au reacționat exagerat la turbulențele politice. Încrederea s-a îmbunătățit în toate sectoarele, cu excepția construcțiilor. Erste estimează că economia românească va crește cu 2% în 2025, cu o balanță a riscurilor înclinată în sens negativ, deoarece este probabil ca impulsul fiscal să devină negativ pentru a atinge ținta de deficit bugetar. Investițiile susținute de fondurile UE vor crește probabil mai rapid decât consumul gospodăriilor, în timp ce deficitul comercial s-ar putea reduce marginal. Încrederea în industria prelucrătoare a crescut de la -2,1 în ianuarie la -1,6, susținută de scăderea accentuată a stocurilor și de creșterea așteptărilor privind producția.