Esența zilei, 19 februarie. Ciolacu către investitorii străini: Menținem cota unică de impozitare de 16%

• Azi e miercuri, 19 februarie, iar „Esența zilei” va rezuma știrile importante pentru mediul de afaceri și va oferi și explicații, puncte de vedere legate de evenimentele prezentate. Rubrica editorială va fi actualizată pe parcursul zilei, așa că informația cea mai importantă de la prânz poate să fie pe locul trei sau patru la sfârșitul zilei.

Monitorizarea începe dimineața, de la 8.00, și va continua din 4 în 4 ore până ora 22.00.

Datoria publică a României se apropie rapid de 1.000 mld. lei. Întrebarea critică: s-a depăşit nivelul de avarie?

Datoria publică a României a ajuns, la finalul anului 2024, la 54% din PIB, adică 934 mld. lei, conform ultimelor date de la Ministerul de Finanţe. La necesarul de acoperire a deficitului bugetar de 150 mld. lei din 2024 s-au adăugat plăţi cu dobânzile de 36 mld. lei şi refinanţarea datoriilor ajunse la scadenţă.

În 2025, se mai adaugă la datoria publică cel puţin 135 mld. lei numai din deficitul bugetar. Ştefan Nanu, care conduce Trezoreria României, spune că necesarul de finanţare a României în 2025 este de 231 mld. lei, care se duc direct în datoria publică. Cu un deficit bugetar de 7% din PIB, dacă vor ieşi planurile guvernului, nu se pune problema plăţii unor datorii ajunse la scadenţă, fără a fi nevoie de refinanţare, scrie Ziarul Financiar.

OMV Petrom va produce carburanți bio și motorină din surse regenerabile la rafinăria Petrobrazi

​OMV Petrom anunță începerea lucrărilor pentru construcția unei unități de producție de combustibili sustenabili pentru aviație (SAF) și motorină din surse regenerabile (HVO) la rafinăria Petrobrazi, investiție de 750 de milioane de euro.

Potrivit unui comunicat al companiei, noua unitate va poziționa OMV Petrom ca primul mare producător de combustibili sustenabili din Europa de Sud-Est, având o capacitate de 250.000 de tone pe an, scrie Hotnews.ro.

Ciolacu către investitorii străini: Menținem cota unică de impozitare de 16%

Numărul locurilor de muncă vacante, în creștere în T4 din 2024 față de perioada similară din 2023

Numărul locurilor de muncă vacante în România a fost, în ultimul trimestru al anului anterior, de 34.300, în creștere cu 1.000 față de aceeași perioadă din 2023, dar în scădere cu 5.600 de locuri de muncă față de trimestrul III din 2024, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS), scrie Agerpres.

Potrivit sursei citate, de la un trimestru la altul, rata locurilor de muncă vacante a fost 0,67%, în scădere cu 0,11 puncte procentuale, iar cele mai mari rate s-au înregistrat în producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,52%), administrația publică (1,46%), respectiv activități de spectacole, culturale și recreative (1,43%). De asemenea, circa 18% din numărul total al posturilor disponibile s-a concentrat în industria prelucrătoare (6.300 locuri vacante), iar valoarea ratei a fost 0,59%.

Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE

Veniturile statului român, respectiv nivelul taxelor și impozitelor colectate ca procentaj din PIB, s-au situat în ultimele două decenii cu mult sub media UE, potrivit unei analize realizate de Romanian Economic Monitor, scrie Economedia.ro.

Datele analizate de echipa RoEM arată că impozitele implicite pe consum (ponderea impozitelor și taxelor de consum, inclusiv TVA, din consumul total al unei economii naționale) au fost constant printre cele mai scăzute dintre statele membre ale UE.

De asemenea, impozitele implicite pe veniturile salariale (ponderea impozitelor salariale reținute din totalul salariilor brute la nivelul economiei naționale) au fost permanent cu aproximativ 5 puncte procentuale sub media UE, acest decalaj fiind însă semnificativ redus la începutul acestui an, odată cu eliminarea facilităților fiscale ale angajaților din IT și din alte sectoare incluse în „ordonanța trenuleț”. Impozitele companiilor cu cele mai mari venituri s-au aflat, de asemenea, în ultimele două decenii, cu peste 5 puncte procentuale sub media UE.

PIB-ul real al României ar putea avea o creștere modestă în primul trimestru din 2025, mai mică decât cea din trimestrul trecut

Pentru primul trimestru al anului 2025, prognoza privind dinamica PIB real al României sugerează o creștere modestă, posibil chiar inferioară celei din ultimul trimestru al anului anterior, arată ultimul raport BNR. Care sunt perspectivele creșterii economice pentru anii următori, potrivit Economica.net.

”Pentru primul trimestru al anului 2025, prognoza privind dinamica PIB real al României sugerează o creștere modestă, posibil chiar inferioară celei din ultimul trimestru al anului anterior. Factorii inhibitori din perioada anterioară își continuă efectele negative, iar măsurile de consolidare fiscală intrate în vigoare la 1 ianuarie 2025, reglementate prin Ordonanța de Urgență nr. 156/2024, au un impact semnificativ asupra veniturilor angajaților din sectorul public și asupra sumelor transferate către anumite categorii de populație vulnerabile”, arată BNR.

O afacere de 3,4 mld. dolari: Relațiile comerciale România – SUA. În ce constau, cum au evoluat, ce ar însemna tarifele suplimentare

În primele 11 luni din 2024, exporturile româniei în SUA au însumat 2,11 miliarde de euro, iar importiurile s-au cifrat la 1,2 miliarde euro, rezultând un excedent comercial de peste 900 milioane euro, potrivit datelor INS. SUA sunt al doilea partener comercial non-UE al României, după Marea Britanie.

După țări, SUA este al 12-lea partener al României, cu toate că în ultimii ani valoarea importurilor și exporturilor au crescut senificativ. Pe ansamblu, SUA absoarbe aproximativ 2,5% din totalul exporturilor și contează cu 1% la importurile României.

Cele mai mari exporturi ale României au fost cuprinse la categoriile aparate electrice și electronice și piese componente ale acestora, cu o valoare de peste 480 de euro în primele 11 luni ale anului trecut, arată CursdeGuvernare.ro.

Burduja: Am solicitat companiilor de energie să facă analize proprii

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a declarat marţi că a solicitat companiilor de energie să facă analize proprii şi să vadă ce cheltuieli pot să reducă, astfel încât cei care lucrează să fie motivaţi, unde sunt cheltuieli exagerate, risipă, mai ales în zona administrativă, să corecteze, conform Bursa.ro.

„Am avut foarte multe discuţii cu partenerii sociali, cu sindicatele în mod special, nu doar de la Elcen. (..) Există anumite prevederi în Ordonanţa Trenuleţ, care ar afecta, să spunem, drepturile acestor angajaţi. Continuăm discuţiile. Îi rog să aibă puţină răbdare, ne străduim să corectăm aceste lucruri. Sigur, nu este doar decizia mea, dacă ar fi după mine şi am avea un buget nelimitat la Ministerul de Finanţe, am susţine din plin sectorul energetic”, a spus Burduja.