Cele 10 recomandări ale companiilor din IT pentru ca România să aibă un viitor digital în contextul dezvoltării Inteligenței Artificiale

Cele 10 recomandări ale companiilor din IT pentru ca România să aibă un viitor digital în contextul dezvoltării Inteligenței Artificiale
Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) consideră că sectorul IT din România poate să-și continue dezvoltarea și să susțină creșterea economică a României, dacă autoritățile publice vor aplica măsuri care să sprijine sectorul de activitate care se anunță să adune cele mai importante investiții din toată lumea odată pentru dezvoltarea Inteligenței Artificiale.

Asociația consideră că industria IT se poate dezvolta doar în urma unui „efort național coordonat pentru asumarea transformării digitale drept prioritate strategică”, așa cum se precizează în analiza denumită „România Digitală 2030”. Documentul prezentat de Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) „prezintă o viziune cuprinzătoare pentru transformarea digitală, cu scopul de a poziționa România ca un jucător cheie în tehnologie, cercetare și dezvoltare (R&D) și inovație.

Această viziune are în centru rolul strategic al sectorului IT în stimularea competitivității prin efectul multiplicator al adopției tehnologiei la nivelul economiei în ansamblu, pe de o parte, și potențialul industriei de a se maturiza și reinventa prin tranziția către inovație și generarea de valoare adăugată, pe de altă parte.

Companiile din IT, prin intermediul ANIS, propun autorităților publice o serie de recomandări de politici publice care să asigure viitorul digital.

Recomandările sunt structurate pe trei piloni principali – dezvoltarea industriei de IT, transformarea digitală și societatea digitală, susțin reprezentanții asociației.

A. Dezvoltarea industriei și transformarea digitală

Pentru asta este nevoie de

1. Menținerea unui cadru fiscal stabil și predictibil

Dublat de un mecanism de evaluare a impactului și consultare transparentă cu mediul de afaceri, pentru a alinia perspectivele de reglementare la realitățile pieței.

În plus, este nevoie și de evitarea măsurilor cu impact negativ asupra operațiunilor companiilor și proiecțiilor de investiții.

2. Încurajarea inovației printr-un pachet integrat de politici publice

Acest obiectiv se poate realiza prin

  • Crearea unui cadru de reglementare funcțional și agil pentru proiecte și tehnologii inovative.
  • Oferirea de stimulente pentru activități de cercetare și dezvoltare (R&D), precum implementarea regimului Patent Box.
  • Pilotarea unor programe în parteneriat public-privat pentru testarea și dezvoltarea proiectelor inovatoare (ex.: regulatory sandboxes).

3. Creșterea și maturizarea pieței locale

Acest lucru se poate face prin

Extinderea și atragerea investițiilor tech printr-o schemă de ajutor de stat dedicată.

Dezvoltarea ecosistemului de IMM/start-up-uri pe direcții clare de scalare și internaționalizare, facilitând accesul la finanțare prin instrumente precum fondurile de capital de risc.

B. Transformare digitală

Aici este vorba de:

4. Accelerarea adopției tehnologiei în mediul public și privat, prin:

  • Asumarea unei politici „digital-first” și integrarea inteligenței artificiale (AI) și a tehnologiilor emergente în economia națională.
  • Flexibilizarea cadrului achizițiilor publice de tehnologie.
  • Crearea unui regim de bonificații pentru investițiile în digitalizare, după caz.

5. Consolidarea securității cibernetice:

  • Implementarea eficientă a reglementărilor europene în domeniu.
  • Întărirea rezilienței cibernetice a infrastructurilor critice (rețele energetice, transport, comunicații, sănătate).
  • Promovarea unei culturi de securitate cibernetică la toate nivelurile populației și mediului de afaceri.

6. Dezvoltarea infrastructurii de conectivitate pentru susținerea investițiilor digitale, prin:

  • Modernizarea și extinderea rețelelor broadband și 5G pentru o acoperire completă și uniformă la nivel regional.
  • Dezvoltarea infrastructurii centrelor de date și a facilităților de cloud computing pentru găzduirea ecosistemului de servicii digitale.

C. Societate digitală

7. Dezvoltarea competențelor digitale de bază și specializate pe trei nivele:

  • Realizarea unei campanii de alfabetizare digitală pentru populația generală, în baza DigCompRo.
  • Integrarea abilităților digitale în politicile de formare continuă (life-long learning) prin programe de perfecționare și reconversie profesională.
  • Integrarea STEM ca direcție transversală în sistemul educațional, adaptând curricula la nevoile industriei IT.

8. Implementarea unui sistem național de identitate digitală:

Să fie sigur, accesibil și conform cu standardele europene eIDAS, incluzând dezvoltarea de API-uri standardizate pentru facilitarea integrării cu serviciile publice și private.

9. Accelerarea transformării digitale a serviciilor publice:

Realizarea unor standarde de calitate și a unei matrice pentru dezvoltarea și actualizarea serviciilor digitale, orientate după nevoile utilizatorilor finali (cetățeni și întreprinderi).

Crearea unui mecanism de benchmarking pentru evaluarea performanței digitale la nivel național.

10. Consacrarea transformării digitale drept prioritate strategică la nivel național:

  • Desemnarea și legitimarea unui punct unic de contact și coordonare la nivel supra-ministerial pentru proiectele de transformare digitală.
  • Alocarea unui portofoliu de Vicepremier în viitorul executiv, pentru integrarea traiectoriilor sectoriale și monitorizarea progresului.
  • Asigurarea unei anvelope financiare dedicate proiectelor de digitalizare în bugetul național, după modelul Mecanismului de Redresare și Reziliență.

Despre ANIS

Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS) este asociația reprezentativă a industriei de IT și software din România. ANIS are peste 150 de membri care, cumulat, au o cifră de afaceri de 66% din totalul veniturilor generate de industria de IT la nivel național și aproximativ 42% din totalul angajaților industriei de IT din România. ANIS este un promotor al digitalizării și reprezintă interesele industriei de IT de 25 de ani, fiind un partener de dialog credibil care poate contribui la crearea de politici publice care să faciliteze valorificarea tehnologiei pentru dezvoltarea socio-economică.

Recomandări articole Business News by termene.ro legate de AI

Articolul general:

https://termene.ro/articole/agentii_ai

Articole pe fiecare agent de pe Termene:

Cum funcționează Agentul AI TRM pe platforma Termene.ro - Business News

Cum funcționează Chat Asistent AI pe Termene.ro: Un pas înainte în dezvoltarea afacerii tale - Business News

Corectorul AI "Purteanu": Platforma Termene lansează funcția de corectare și imbunătățire a textelor - Business News

AI Recorder: Transformarea Inovației Digitale în Soluții Practice pentru Afaceri - Business News (termene.ro)

AI Asistent Financiar: Instrumentul Digital care Revoluționează Analiza Financiară la Termene.ro - Business News

AI Asistent Task: Automatizarea task-urilor cu ajutorul AI - Business News (termene.ro)

Termene.ro este o sursă de referință pentru analize economice și conținut de business, nu un generator de trafic de clickbait. Misiunea noastră este să furnizăm informație relevantă, riguroasă și ușor de înțeles, bazată pe date concrete și susținută de expertiză profesională. Ne adresăm profesioniștilor care au nevoie de acuratețe pentru a lua decizii corecte.

Află aici mai multe despre politica editorială a Termene Business Hub.
Cele mai mari companii care au depus bilanțul pe 2025. Actualizare 5 aprilie
Profi, în anul tranzacției. Pierderi istorice de 537 mil. lei în 2025. Începând de astăzi, Profi și Mega Image operează sub o
Top 50 companii din Argeș. De la Pic și Conarg la Horse, Lear și Karcher. Cum s-a schimbat vârful clasamentului în perioada 2
Chipsuri, conserve, salate și nuci. Profiturile procesatorilor de fructe și legume au crescut cu 660% în perioada 2008-2024.
Iași în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu 670% în perioada 2008-2024. Dezvoltarea software și ingineria s
Top 50 companii din Maramureș. De la Italsofa, Unio și Moeller la Aramis, Universal Alloy și Eaton. Cum s-a schimbat vârful c
Acvacultura și pescuitul, un sector de 580 mil. lei în care profiturile au intrat la apă. Liderul pieței este în concordat pr
Timiș în date. Profiturile companiilor din județ au crescut cu aproape 380% în perioada 2008-2024. Timișul găzduiește cele ma
Top 50 companii din Buzău. De la Romet și Relad la Getica 95, Voestalpine și Global Cash & Carry. Cum s-a schimbat vârful cla
Afaceri cu păduri. Suedezii din familia IKEA, singurii străini din top 20, într-o piață dominată de capital românesc. Analiza
Wargha Enayati: Vrem să răspândim conceptul de concierge doctor pe plan național, în următorii cinci ani | A fost odată în bu
SIM, Lacto Prod și Monor, singurele companii românești din topul producătorilor de lactate. Profiturile au crescut, numărul d
Covrigăriile câștigă teren. Profiturile din producția de panificație și patiserie au crescut de 10,7 ori în perioada 2008-202
Profiturile industriei produselor din carne au crescut de opt ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile s-au triplat |
Profiturile din transporturile rutiere de mărfuri au crescut de 12 ori în perioada 2008-2024, în timp ce afacerile au crescut
Marius și Dan Ștefan, Autonom: Mândria noastră cea mai mare este că am construit un sistem în care colegii noștri învață | A