Ei spun că prelungirea conflictului din Iran și riscurile asociate pentru aprovizionarea globală cu petrol generează efecte tot mai vizibile asupra economiilor europene, inclusiv asupra celei românești.
„Într-un context marcat de volatilitate ridicată pe piețele energetice, creșterea prețurilor la combustibili devine unul dintre principalele canale de transmitere a șocului geopolitic către economia reală.
Scumpirea petrolului poate încetini creșterea economică prin trei mecanisme principale. Primul este direct: creșterea prețurilor erodează puterea de cumpărare, ceea ce duce la reducerea consumului și, implicit, la temperarea ritmului de creștere economică.
Celelalte două canale sunt indirecte. Pe de o parte, încetinirea economiei globale, în special a zonei euro, principalul partener comercial al României, are un impact și asupra economiei locale.
Pe de altă parte, creșterea incertitudinii economice determină atât companiile, cât și populația să aibă un comportament prudent, amânând sau reducând investițiile și cheltuielile neesențiale”, explică Csaba Bálint, cercetător în cadrul echipei RoEM-UBB FSEGA.
Escaladarea războiului din Iran a determinat o reacție imediată a piețelor internaționale, efectul fiind vizibil în creșterea bruscă a prețului barilului de petrol, dar și a altor produse energetice.
Pentru a avea un reper privind magnitudinea crizei energetice actuale, echipa RoEM-UBB FSEGA a realizat o paralelă cu ultima criză similară, cea din 2022, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina.
Cum a evoluat prețul petrolului
Astfel, la debutul conflictului Rusia-Ucraina, pe 23 februarie 2022, prețul petrolului Brent era de 96,84 USD/baril, ajungând o lună mai târziu la 119,03 USD/baril, ceea ce înseamnă o creștere cu 22,91%. În același interval, cotația TTF a gazului natural a urcat de la 88,89 euro/MWh la 111,61 euro/MWh (+25,55%).
Prin comparație, în cazul conflictului SUA/Israel-Iran, dinamica a fost semnificativ mai accentuată. Prețul petrolului Brent a crescut de la 72,48 USD/baril, pe 28 februarie 2026, la 115,86 USD/baril după o lună (+59,85%), în timp ce cotația TTF a gazului natural a avansat de la 31,96 euro/MWh la 54,81 euro/MWh, marcând o creștere cu 71,50%.
„În 2022, criza prețului gazelor naturale s-a acutizat abia după câteva luni, la începutul perioadei de toamnă, iar un scenariu asemănător s-ar putea întâmpla și în acest an, dacă războiul iranian escaladează și se prelungește până în toamnă.
Este important de subliniat că perturbarea cauzată de închiderea Strâmtorii Ormuz este de aproximativ 15 până la 20 de ori mai mare decât impactul asupra ofertei observat în primele luni ale războiului din Ucraina, ceea ce o transformă într-o amenințare directă mult mai mare pentru disponibilitatea globală a petrolului”, spune Bálint-Zsolt Nagy, cercetător RoEM-UBB FSEGA.
Cum poate fi afectată creșterea economică
Analizând impactul acestor evoluții asupra economiei României, echipa RoEM-UBB FSEGA a identificat trei canale principale prin care conflictul din Orientul Mijlociu poate afecta negativ ritmul de creștere economică:
- Inflația ridicată. Deși România are o anumită independență energetică comparativ cu alte state din regiune, prețurile interne sunt aliniate la dinamica piețelor internaționale, iar scumpirea petrolului se transmite rapid în costuri mai mari pentru transport, producție și logistică, afectând competitivitatea companiilor și bugetele gospodăriilor. Aceste bugete restrânse pun o presiune suplimentară asupra consumului, deja în scădere față de anul precedent, ceea ce limitează creșterea economică a țării.
- Reducerea exporturilor. Prețul ridicat al petrolului, precum și incertitudinile geopolitice globale au un impact negativ asupra creșterii economiei din zona euro – regiune ce reprezintă cea mai importantă piață de destinație a exporturilor economiei României. Perspectivele economice negative ale țărilor din această zonă au un impact direct asupra exportatorilor din România, iar o potențială reducere a exporturilor frânează în mod direct evoluția PIB-ului țării.
- Incertitudinile economice. În contextul geopolitic și economic actual, cu multe incertitudini, companiile preferă să amâne investițiile programate pentru această perioadă, pentru a rămâne flexibile și pregătite pentru scenarii economice neplanificate. Populația preferă, de asemenea, să economisească prin amânarea sau reducerea investițiilor și a consumului, în general. La nivelul bugetului de stat, investitorii devin mai prudenți în fața acestor riscuri ceea ce poate contribui la o creștere a costului finanțării datoriei statului.
„Toți acești factori înrăutățesc perspectivele economiei românești în 2026. Considerând aceste canale de influență, estimăm că fiecare creștere de 10% a prețului barilului de petrol Brent poate adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata anuală a inflației din România”, spune Csaba Bálint.
Ce efecte au măsurile adoptate
În privința măsurilor de atenuare a crizei, specialiștii RoEM-UBB FSEGA apreciază că plafonarea prețurilor la carburanți prin limitarea adaosului comercial reprezintă doar o soluție pe termen scurt, menită să ofere companiilor și gospodăriilor un interval de adaptare la noua situație. Pe termen lung, însă, astfel de intervenții pot genera dezechilibre în piață, inclusiv riscuri de penurie a produselor, ceea ce le face nesustenabile.
„În prezent, problema fundamentală o reprezintă reducerea cantității de petrol disponibil, ca urmare a blocajelor din Strâmtoarea Ormuz, evoluție care se reflectă direct în creșterea prețurilor la carburanți. Guvernul a intervenit deja pentru a atenua șocul inițial asupra pieței combustibililor prin măsuri cu caracter temporar, valabile până la 30 iunie 2026, asigurând astfel un interval de timp pentru adaptarea agenților economici la noile condiții de piață.
În același timp, având în vedere că problema structurală nu poate fi gestionată pe termen mediu și lung prin intervenții similare, rolul esențial al oricărui guvern este de a se asigura că politicile adoptate nu accentuează dezechilibrele bugetare deja existente. Într-un context fiscal fragil, marcat de un spațiu de manevră restrâns, calibrul și sustenabilitatea măsurilor fiscal-bugetare devin critice”, adaugă Csaba Bálint.
Echipa RoEM-UBB FSEGA consideră că soluționarea durabilă a conflictului din Iran ar putea duce la stabilizarea piețelor energetice în aproximativ una sau două luni. Cu toate acestea, chiar și în cazul acestui scenariu optimist, precedentul creat de tensiunile geopolitice și geo-economice, asociat cu riscul perceput al unei reizbucniri a conflictului, ar putea continua să influențeze evoluția piețelor energetice.
.png)
.png)
