Tensiunile din Orientul Mijlociu au declanșat o reacție rapidă în piețele internaționale. În doar zece zile, prețul barilului a sărit de la 70 la peste 100 dolari, un avans record care amintește de crizele energetice trecute, dar cu o amploare superioară.
Piața reacționează astfel la spectrul unor întreruperi în lanțurile de aprovizionare, unde strâmtoarea Ormuz joacă un rol cheie. Prin strâmtoarea Ormuz trece aproximativ 20% din consumul total de petrol din lume și cam 20% din totalul gazelor naturale. Iran a răspuns atacurilor SUA-Israel cu bombardamente atât în țările aliate din regiune, dar și împotriva navelor care încercau să treacă prin strâmtoare.
Cea mai mare parte dintre nave s-au oprit, companiile de asigurări au majorat semnificativ polițele, guvernul SUA a promis că va asigura o parte din nave, însă, la final, petrolul și gazele naturale nu mai pleacă din zonă.
Evenimentul din Iran nu vine izolat, ci se suprapune peste memoria proaspătă a războiului din Ucraina. În martie 2022, cotațiile Brent au crescut cu 22% într-o perioadă similară de incertitudine, de la 97 la 118 dolari pe baril. De data aceasta, creșterea este mai abruptă, pornind de la un prag inferior de 73 dolari, ceea ce sugerează o percepție crescută a vulnerabilității în Orientul Mijlociu. Creșterea este abruptă și din cauza importanței strâmtorii Ormuz care, fiind efectiv blocată, limitează profund resursele de petrol disponibile ale lumii.
Riscurile pentru viitor sunt ridicate, deoarece nu există o cale rapidă de a muta petrolul și gazul natural care rămâne blocat în strâmtoarea Ormuz. Chiar și dacă totul ar reveni la normal mâine, rutele nu se pot redeschide instant, după cum nici exploatarea de gaze din zonă nu va fi repornită peste noapte.
În momentul de față nimeni nu poate estima cu precizie impactul războiului, însă la pompă se văd deja primele efecte. La finele lunii februarie, benzina se afla sub 8 lei pe litru, iar motorina în jur de 8,25 lei. După primele focuri, prețurile au început să crească discret: benzina a atins 8,24 lei, motorina 8,65 lei spre finalul primei decade a lui martie.
Creșterea petrolului nu lovește doar buzunarele individuale, ci întreaga economie, iar impactul mai grav rămâne să se vadă în următoarea perioadă. Un preț mai mare al carburanților va determina companiile de transport să ceară tarife mai mari, ceea ce va afecta și mai mult cheltuielile de transport ale firmelor. În cele din urmă, tot consumatorul va plăti, iar în această ecuație România se află deja într-o poziție dificilă.
În continuare inflația se menține aproape de 10% (cea mai ridicată din UE), iar o creștere accelerată a prețurilor la combustibili ar crea probleme adiționale pentru Banca Națională care așteaptă semnalul pentru a scădea rata dobânzii de referință.
