De asemenea, reducerea prognozei conturează un scenariu de două ori mai pesimist decât cel asumat de Guvern, care a fundamentat bugetul de stat pentru anul în curs pe o creștere economică de 1%, adică dublă față de estimarea Băncii Mondiale.
Adrian Codirlașu, președintele organizaţiei profesioniştilor în domeniul financiar CFA România, atrăgea atenția încă din decembrie 2025, în emisiunea „Cu cifrele pe masă” lansată de Termene, că avansul PIB pentru 2026 se va situa în jurul nivelului de 0,5%.
„Pe fondul eforturilor de ajustare fiscală ale guvernului, ritmul expansiunii economice a încetinit brusc în România. Politica fiscală mai strictă, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public, și politica monetară restrictivă au cântărit greu asupra consumului privat. Acesta a crescut cu 0,6% anul trecut, în scădere bruscă de la aproape 6% în 2024, reducând creșterea totală la 0,7%, cea mai lentă expansiune a țării de la pandemia de COVID-19”, arată Banca Mondială.
Politica fiscală a rămas în general prociclică în majoritatea țărilor din regiune, lăsând deficitele aproape neschimbate, dar adăugând presiuni asupra cererii interne și inflației. Deficitele fiscale au crescut în Rusia pe fondul unei creșteri mai slabe a veniturilor și în Polonia din cauza unei creșteri mari a cheltuielilor de capital și de apărare.
În schimb, deficitul s-a redus în România, datorită programului ambițios de consolidare fiscală al guvernului. În afară de România, se preconizează că deficitele fiscale din regiune se vor schimba puțin în acest an și în următorul, reflectând parțial o anumită relaxare fiscală pentru a amortiza impactul costurilor mai mari ale energiei asupra gospodăriilor și firmelor.
„Datorită unui pachet puternic de reformă cu creșteri de taxe și înghețări de cheltuieli, deficitul fiscal din România s-a redus la 8% din PIB de la 9,3% în 2024, în ciuda unei expansiuni mai lente a producției. Ajustarea fiscală în România a dat deja rezultate, randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani scăzând cu aproape 1,5 puncte procentuale de la vârful său de 8,6% din mai 2025”, menționează Banca Mondială în raport.
Revizuirea de -0,8% este cea mai severă din regiune, plasând țara noastră pe aceeași traiectorie cu state precum Ucraina și Republica Moldova, care au suferit corecții similare. Din rândul țărilor analizate, am fost depășiți doar de Turcia (-0,9%).
Totodată, BM a revizuit și așteptările de avans PIB pentru anul 2027 cu 0,5%, până la nivelul de 1,4%, reducerea pentru România fiind cea mai mare din Europa și, la nivelul țărilor ECA, depășită doar de Uzbekistan (-0,8%) și Turcia (-0,7%).
Alte evoluții și estimări din raport:
Evoluția salariilor reale:
„Salariile reale au scăzut în unele țări. Inflația mai mare în Kazahstan și România, presiunile tot mai mari ale costurilor asupra firmelor și răcirea cererii de forță de muncă au dus la scăderea salariilor reale pentru prima dată în aproape trei ani.”
Politica monetară și creditarea:
„Măsurile macroprudențiale mai stricte în unele țări, inclusiv Azerbaidjan și Georgia, și politica monetară mai restrictivă (ca în Kazahstan și România) au temperat creditarea consumatorilor.”
Creditarea sectorului corporativ:
„În schimb, creșterea creditului corporativ a rămas modestă în Europa Centrală. În România, creditarea firmelor a scăzut cu peste 5% în termeni reali anul trecut, din cauza cererii slabe de împrumuturi și a politicilor monetare și fiscale mai stricte.”
Cheltuielile cu dobânzile:
„În Polonia și România, cheltuielile cu dobânzile ca pondere în PIB aproape s-au dublat în ultimii trei ani.”
Plafonarea prețului la gaze naturale:
„Guvernul din România a emis o ordonanță de urgență prin care prelungește plafonarea prețului la gazele naturale pentru gospodării din aprilie 2026 până în aprilie 2027, menținând prețul neschimbat, indiferent de mișcările prețurilor internaționale.”
Prognoza de consum pentru 2026:
„În România, presiunile tot mai mari ale costului vieții și politicile stricte continuă să cântărească asupra consumului.”
Planul de consolidare pe șapte ani:
„În conformitate cu planul de consolidare bugetară pe șapte ani aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2025, deficitul fiscal al României (termeni ESA) este proiectat să scadă la 6,4% din PIB în 2026 și la 5,7% din PIB până în 2027.”
Facilități fiscale pentru IT:
„România oferă scutiri de impozit pe venit pentru lucrătorii care dețin diplome universitare eligibile angajați în dezvoltarea de software și industriile conexe.”
Formarea profesională condusă de angajatori:
„România și Bulgaria au utilizat resurse europene pentru a cofinanța scheme de formare conduse de angajatori, în care companiile identifică lacune precise de competențe și primesc subvenții pentru a furniza programe de formare, în special în sectoarele auto, IT și servicii de afaceri.”
Subvenții pentru stocarea bateriilor:
„De exemplu, România și Serbia au oferit subvenții substanțiale pentru a stimula investițiile private în tehnologiile de stocare a bateriilor și eficiența energetică industrială.”
Inițiativa „Fabrici de AI”:
„Polonia, România și Bulgaria fac parte dintr-o inițiativă majoră a UE de a înființa fabrici de AI și gigafabrici, menite să stimuleze infrastructura europeană de AI cu peste 500 de milioane de euro în investiții combinate.”
Achiziții publice pentru inovare:
„România a pilotat scheme de achiziții pentru inovare în cadrul programelor sale cofinanțate de UE, utilizând achizițiile pentru a stimula firmele autohtone să dezvolte noi soluții în tehnologia de îngrijire a sănătății și infrastructura digitală.”
Stimulente pentru cercetare și dezvoltare:
„România a introdus un stimulent fiscal pentru cercetare și dezvoltare care permite o deducere suplimentară de 50% pentru cheltuielile eligibile de cercetare și dezvoltare, peste deducerea standard, și a discutat periodic extinderea acestuia, deși schema a fost mai puțin proeminentă în practică din cauza complexității administrative și a scării relativ mici a cheltuielilor private de cercetare și dezvoltare din țară.”
.png)
